ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3673/2010

Asupra recursurilor penale de față; Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 60 din 18 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 389/39/2010, s-a admis plângerea formulată de petenta SC R. SA Botoșani - prin reprezentantul său legal, s-au desființat în parte Ordonanța nr. 117/II/2/2010 din 12 aprilie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și Ordonanța nr. 296/P/2009 din 25 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și s-a trimis cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale față de făptuitoarea intimată B.L. și începerea urmăririi penale față de făptuitorul F.V.

sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 și respectiv a infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că pentru legala încadrare juridică a faptei de emitere a unui cec fără asigurarea anticipată a disponibilului în cont, necesar pentru acoperirea acestuia, este necesar să se stabilească, în raport de probatoriul administrat, dacă neîndeplinirea acestei condiții a fost cunoscută de beneficiarul actului de comerț menționat, caz în care fapta comisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 sau dacă neîndeplinirea acestei condiții este rezultatul inducerii intenționate în eroare a beneficiarului cecului în scopul prevăzut de art. 215 alin. (1) C. pen., fapta comisă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen.

A mai reținut instanța de fond că stabilirea aspectelor sus-menționate este cu atât mai necesară cu cât din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare (de produse petroliere) nr. 759 din 11 martie 2008 încheiat între cele două societăți, nu rezultă că părțile contractante ar fi stipulat vreo clauză referitoare la constituirea de garanții prin emitere de file cec în alb, aspect care nu rezultă din nici un înscris existent la dosar. Împotriva sentinței penale nr. 60/2010 a Curții de Apel Suceava, în termen legal au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava precum și intimata B.L.

În motivele invocate de Parchet se critică faptul că în mod greșit s-a dispus desființarea Ordonanței atacate (nr. 117/II/2/2010 din 12 aprilie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a Ordonanței nr. 296/P/2009 din 25 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava) întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen., având în vedere plângerile părții civile (f. 35, 60, 87) în care aceasta și-a exprimat punctul de vedere, nefiind obligatorie și nici necesară audierea acesteia de către organul de urmărire penală, în contextul celorlalte probe din dosar respectiv declarațiile martorilor P.F.E.

și F.V., declarațiile intimatei B.L. și contractele încheiate între părți. Totodată, s-a susținut că nu s-a dovedit existența unei acțiuni de inducere în eroare a părții civile de către petenta B.L., acțiune care este de esența infracțiunii de înșelăciune, cu atât mau mult cu cât instrumentul de plată, respectiv cecul, a fost emis în alb, fără a avea completate elementele esențiale care să-l fi făcut apt de a produce consecințe juridice. În temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în rejudecare respingerea plângerii formulată de către petenta SC R. SA Botoșani împotriva soluțiilor date de procuror în cauză.

În motivarea recursului său, intimata B.L. a învederat că hotărârea este nelegală și netemeinică întrucât din actele premergătoare administrate în cauză rezultă clar că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen., că petenta a acceptat ca practică de lucru, primirea de file cec necompletate cu toate datele precum și discuții prealabile care stabileau că în situația în care se depășea disponibilul din cont al debitoarei, suma ce urma a fi trecută în filele cec, se defalca. A mai arătat recurenta că în aceste condiții nu se poate reține că petenta-partea civilă a fost indusă în eroare prin modalitatea în care chiar aceasta înțelegea să facă plățile pentru produsele primite, inclusiv asumarea unor riscuri cu privire la plată.

A solicitat, admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 60 din 18 iunie 2010 a Curții de Apel Suceava și menținerea ordonanțelor nr. 117/II/2/2010 din 12 aprilie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și nr. 296/P/2009 din 25 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și intimata B.L. sunt nefondate. Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma tuturor motivelor de recurs invocate în cauză cu referire la materialul probator administrat în cauză și la dispozițiile art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. constată că hotărârea recurată este legală și temeinică urmând a o menține ca atare.

Astfel, la data de 16 decembrie 2008 petenta SC R. SA Botoșani a formulat plângere penală împotriva făptuitoarei B.L. - avocat, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 și înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. și a făptuitorului F.V., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) - (4) C. pen., fapte constând în aceea că au emis o filă cec fără a avea disponibil în cont și trei bilete la ordin, refuzate toate la plată pentru lipsa disponibilului în cont. În ordonanța atacată, s-a reținut că în perioada 14 iulie 2008 - 14 noiembrie 2008 între petentă și SC S. SRL Solca, județul Suceava reprezentată de recurenta intimată B.L.

s-au derulat afaceri prin furnizarea de către petentă a unor cantități de produse petroliere, pentru care cea din urmă, a plătit în totalitate sau în parte sumele de bani facturate așa cum rezultă din fișa client (fila 42 dosar parchet). La data de 14 noiembrie 2008, SC S. SRL Solca, prin reprezentanți, a emis fila cec în valoare de 70.612,04 lei, fără a avea disponibil în cont, iar după ce aceasta a fost refuzată la plată, a emis trei bilete la ordin, în scopul stingerii aceluiași debit, refuzate, de asemenea, la plată pentru lipsa disponibilului în cont. Deși în ordonanța procurorului se reține că între cele două societăți se stabilise o practică de lucru, în sensul ca fila cec să constituie o garanție, urmând să fie completată cu toate datele de petentă în momentul în care era introdusă la plată nu se are în vedere cuantumul prejudiciului, faptul că acesta nu a fost recuperat, că nu existau garanții pentru acoperirea lui, și nici împrejurarea că făptuitorii B.L.

și F.V. nu au făcut vorbire de faptul că ar avea dificultăți financiare în momentul emiterii instrumentelor de plată, aspecte evidențiate cu claritate de către instanța de fond în considerentele hotărârii atacate. Potrivit dispozițiilor art. 215 alin. (4) C. pen. constituie infracțiune de înșelăciune emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau asupra unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului să plătească înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. (1) dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului CEC-ului.

Totodată, „fapta de a emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut” este incriminată și de Legea nr. 59/1934. Pentru existenta laturii subiective a infracțiunii de înșelăciune, trebuie să se constate că s-a urmărit cu voință și intenție, printr-o amăgire, de natură să provoace în mintea celui față de care era săvârșită, o falsă cunoaștere a realității și că datorită acestei alterări a adevărului, cel amăgit va lua o hotărâre care îi va pricinui o pagubă materială.

Așa fiind, în condițiile în care din probatoriul administrat nu rezultă că petenta ar fi cunoscut sau ar fi fost înștiințată despre faptul că intimații făptuitori ar avea dificultăți financiare în momentul emiterii instrumentelor de plată, chiar dacă stabilise o practică de lucru în sensul ca fila să constituie o garanție, urmând să fie completată cu toate datele (de către petentă) în momentul în care era introdusă la plată nu justifica înlăturarea necesității de a asculta pe partea vătămată prin reprezentantul său I.B. cu atât mai mult cu cât prin plângerea penală formulată de acesta (f. 88 dosar urmărire penală) s-a constituit parte civilă cu suma de 92603,02 lei reprezentând contravaloarea carburanților livrați precum și penalitățile de întârziere datorate de debitoare.

Instanța de fond a reținut în mod corect că pentru legala încadrare juridică a faptei de emitere a unui cec fără asigurarea anticipată a disponibilului în cont necesar pentru acoperirea acestuia este necesar să se stabilească dacă neîndeplinirea acestei condiții a fost cunoscută sau nu de beneficiarul efectului de comerț menționat sau dacă neîndeplinirea acestei condiții este rezultatul inducerii, în eroare, cu intenție a beneficiarului cecului. În aceste condiții, se apreciază necesitatea ascultării părții vătămate prin reprezentantul său legal I.B., reaudirea făptuitorilor B.L. și F.V. precum și administrarea altor probe în vederea stabilirii încadrării juridice corecte a faptei reclamate.

Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și de intimata B.L. împotriva sentinței penale nr. 60 din 18 iunie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori pe care o menține ca legală și temeinică. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a o obliga pe recurenta-intimată B.L. la plata cheltuielilor judiciare către stat. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. celelalte cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și de intimata B.L. împotriva sentinței penale nr. 60 din 18 iunie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă pe recurenta intimată B.L. la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 20 octombrie 2010.