ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3684/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanta SC S.C. SRL cu sediul în Caracal, a chemat în judecată pe pârâtul G.S. solicitând constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu vânzătoarea SC A. SA prin lichidator B.V. prin care s-a vândut și suprafața de 90,65 mp alee de acces. Tribunalul Olt, prin sentința nr. 207 din 15 mai 2007, a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a respins și acțiunea acesteia ca neîntemeiată, considerând că vânzarea din eroare a lucrului altuia reprezintă un viciu de consimțământ ce caracterizează nulitatea relativă iar aceasta nu poate fi invocată decât decât de părțile semnatare ale contractului.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 207 din 1 decembrie 2007, a respins ca nefondat apelul reclamantei. Instanța de apel a reținut, în esență, că eroarea ca falsă reprezentare a calităților obiectului vândut atrage nulitatea relativă a actului ce nu poate fi invocată de un terț, iar buna credință a cumpărătorului rezultă din probatoriul administrat care relevă că fără alea de acces, suprafața de teren cumpărată ar fi mai mică decât cea înregistrată în acte. Împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 c.proC. civ. Recurenta susține că în mod greșit instanțele de fond au reținut ca temei al acțiunii eroare – viciu de consimțământ – când în realitate, acțiunea era întemeiată pe vânzarea lucrului altuia.

Noțiunea de „eroare” folosită în cuprinsul acțiunii, semnifică greșeala întocmirii documentației cadastrale care cuprindea în lotul pârâtului aleea de acces care cu luni în urmă a fost deja vândută reclamantei care a delimitat suprafața de teren cu gard zidit. Instanța de apel nu a sesizat că la aproape un an de la întocmirea actului pârâtul a observat că vânzarea a inclus și aleea de acces. Pe de altă parte, confuzia a fost creată de faptul că deși reclamanta avea posesia întregii suprafețe de teren cumpărată prin atribuțiile judecătorului sindic care vinde și pârâtului suprafața de 90,6 mp. Recursul este nefondat și va fi respins pentru considerentele ce se vor expune. Printre condițiile de valabilitate ale unui contract de vânzare-cumpărare alături de consimțământul și capacitatea părților se află și obiectul contractului; adică lucrul vândut și prețul plătit.

În privința lucrului vândut, condiția este ca vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut. Dacă obiectul contractului este un bun individual determinat iar vânzătorul nu ar fi proprietarul, vânzarea este anulabilă pentru eroare asupra substanței lucrului ce formează obiectul vânzării. Astfel cum judicios a sesizat instanța de fond numai fraudarea intereselor terțului poate atrage nulitatea absolută ce va fi invocată de orice persoană interesată. Fără a fi identificate situații de fraudare ale intereselor sale reclamantul nu este în măsură a ataca actul, cu atât mai mult cu cât din documentația cadastrală întocmită, cât și din raportul de expertiză efectuat la instanța de fond, rezultă că reclamantul are o suprafață de teren mai mare decât cea cumpărată iar pârâtul mai mică.

Temeiul juridic al acțiunii a fost judicios identificat de instanțele de fond, care au concluzionat asupra caracterului relativ al nulității și asupra bunei-credințe a cumpărătorului. Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva deciziei nr. 207 din 1 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC S.C. SRL Caracal împotriva deciziei nr. 207 din 1 octombrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2008.