ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 837/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 4 februarie 2009, reclamanții L.I.A., M.C.S., C.B.I. și B.C. au chemat în judecată Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Sportului, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Comisia pentru Managerii Publici, Unitatea de Implementare a Programului „Bursa Specială Guvernul României și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – Filiala România, solicitând rezilierea din culpa pârâților a contractelor pentru acordarea bursei speciale „Guvernul României” și a actelor adiționale aferente.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că, în calitate de beneficiari ai acestei burse speciale, și-au îndeplinit integral obligațiile contractuale asumate, inclusiv absolvirea studiilor și a programului intensiv de pregătire și integrare în domeniul administrației publice, în timp ce pârâții nu și-au onorat obligația de a-i repartiza pe posturi de manageri publici. Prin sentința civilă nr. 2699 din 23 iunie 2009 Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că actele contestate nu constituie contracte administrative în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, fiind aplicabile cu privire la competența materială de judecare a cauzei, dispozițiile dreptului comun.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții L.I.A., M.C.S., C.B.I. și B.C., criticând-o pentru nelegalitate și solicitând trimiterea spre rejudecare la aceeași instanță. Astfel, reclamanții au învederat că instanța de fond a dispus în mod greșit declinarea competenței, deși contractele pentru acordarea bursei speciale „Guvernul României” au fost încheiate în numele Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin reprezentanții Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, conform Legii nr. 157/2004, având caracterul unor contracte administrative, constatarea rezilierii lor putând face obiectul controlului în contencios administrativ. Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile legale incidente, Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Astfel, prin Legea nr. 157/2004, s-a instituit bursa specială „Guvernul României” în scopul formării de manageri pentru desfășurarea de activități de răspundere în cadrul instituțiilor publice, regiilor autonome, agenților economici cu capital majoritar de stat ori în cadrul structurilor sau organismelor internaționale, în calitate de reprezentanți ai statului român. Prin același act normativ s-a înființat Comisia pentru bursa specială „Guvernul României”, pentru formarea managerilor din sectorul public, denumire ce a fost înlocuită cu denumirea Comisia pentru managerii publici prin O.U.G. nr. 56/2004 privind crearea statutului special al funcționarului public denumit manager public. Această ordonanță fiind abrogată prin O.U.G.

nr. 92/2008 privind statutul funcționarului public denumit manager public, documentele rezultate din activitatea Comisiei pentru managerii publici au fost predate instituțiilor publice responsabile potrivit noului act normativ. Astfel cum rezultă din prevederile art. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 92/2008, pot ocupa o funcție publică specială de manager public și absolvenții programului Bursa specială „Guvernul României” organizat pentru formarea managerilor din sectorul public, condiția de participare la concursurile organizate pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere prevăzută de art. 58 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare, considerându-se îndeplinită prin absolvirea acestui tip de program de formare.

Având în vedere caracterul special al contractelor încheiate de reclamanți, împrejurarea că modul de derulare a procedurilor stabilite prin programele de formare a funcționarilor publici denumiți manageri publici este monitorizat potrivit O.U.G. nr. 92/2008 de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, autoritate publică centrală, Curtea constată că, în cauză, competența de soluționare aparține Curții de Apel București, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În raport de cele expuse mai sus, Curtea, admițând recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza la aceeași instanță, pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de L.I.A., M.C.S., C.B.I. și B.C. împotriva sentinței civile nr. 2699 din 23 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2010.