ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4627/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 16 iulie 2008,

reclamantul N.A.A. a formulat în contradictoriu cu intimata A.V.A.S.,

contestație în anulare împotriva sentinței civile nr. 605 din 7 iunie 2005

pronunțată de Tribunalul București, a cărei desființare a solicitat-o.

În motivarea cererii, reclamantul a

învederat că în mod greșit intimata i-a respins notificarea formulată în

temeiul Legii nr. 10/2001, prin care a solicitat restituirea imobilului F.M.F.

din Miercurea Ciuc, ce a constituit proprietatea autorului său, N.G., astfel

cum rezultă din actele dosarului.

A mai arătat că instanța ce a

pronunțat sentința atacată nu a avut în vedere faptul că a făcut dovada

calității de persoană îndreptățită, anexând actele doveditoare ale dreptului de

proprietate referitoare la acest imobil, pretinse de textul art. 22 din Legea

nr. 10/2001.

A susținut că în speță a fost greșit

aplicată legea, normele procedurale în materie de competență, fiind totodată

încălcat principiul contradictorialității.

În drept, astfel cum s-a precizat la

data de 21 octombrie 2008, cererea a fost încadrată pe dispozițiile art. 317

alin. (1) C. proc. civ.

Prin sentința nr. 504 din 6 aprilie

2009, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a fost respinsă ca

neîntemeiată contestația în anulare formulată de reclamant.

S-a reținut, în esență, că hotărârea

atacată a fost dată cu respectarea normelor procedurale în materie, fiind

pronunțată de tribunal în concordanță cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 10/2001

ce reglementează competența acestei instanțe în soluționarea unei atari cereri.

Apelul declarat de reclamantul

contestator împotriva susmenționatei hotărâri a fost respins ca tardiv formulat

prin decizia nr. 626A din 26 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie,

reținându-se că a fost declarat peste termenul legal și în lipsa declarației de

apel.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamantul solicitând casarea deciziei precum și a sentinței

și restituirea în natură a fabricii de mobilă din Miercurea Ciuc ce a aparținut

autorului său.

Recursul a fost încadrat în drept pe

dispozițiile art. 209 - 308 C. proc. civ. și vizează încălcarea dispozițiilor

de ordine publică referitoare la competență.

Deși a făcut dovada că străbunicul

său N.G. a decedat în anul 1923 în Ungaria și că imobilul solicitat, ce a

constituit proprietatea acestuia, a fost preluat de stat în baza Decretului nr.

92/1950, poziția nr. 35 în anexa la decret, i-a fost refuzat dreptul la

măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.

Referitor la calea de atac dedusă

judecății, se constată următoarele:

Potrivit art. 302

1

lit. c)

C. proc. civ., cererea de recurs trebuia să cuprindă motivele de nelegalitate

pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că

motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, astfel cum

prescrie art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul

termenului de recurs, motivele de recurs fiind cele expres și limitativ

prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o

parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea uneia dintre cazurile prevăzute

de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în

sensul formulării unuia critici privind soluția dată de instanță, raportat la

motivul de recurs invocat.

Or, în speță, contestatorul a

declarat prezentul recurs fără să indice vreunul dintre motivele de

casare/modificare prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. și fără să

dezvolte critici care să privească soluția pronunțată în apel (respingerea apelului

ca tardiv), context în care, constatând că nu sunt date motive de ordine

publică ce ar fi putut fi invocate și din oficiu, în temeiul art. 306 alin. (1)

C. proc. civ. se va constata nulitatea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul N.A.A.

împotriva deciziei nr. 626 A din 26 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22

septembrie 2010.