ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3136/2009

Asupra perimării recursului de față : Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele : Prin cererea înregistrată la Judecătoria Oradea, reclamantul I.D. a chemat în judecată pe pârâții D.I., D.M. și SC A. SRL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâții să plătească reclamantului suma de 280.000.000 lei, reprezentând contravaloarea autobuzului cu nr. de înmatriculare, proprietatea reclamantului, precum și obligarea pârâtului la plata sumei de 1.100.000.000 lei reprezentând beneficiu nerealizat în urma distrugerii autobuzului de către pârâți. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâții i-au solicitat reclamantului să închirieze autobuzul în litigiu pentru societatea comercială pârâtă, iar la data de 14 septembrie 2002, reclamantul i-a predat autobuzul pârâtului D.I., care urma să se prezinte pentru închirierea contractului în formă scrisă.

Autobuzul s-a defectat , iar demersurile reclamantului pentru ca pârâții să-i repare autobuzul au rămas fără rezultat. Prin sentința civilă nr. 4315 din 12 iunie 2006 Judecătoria Oradea a admis excepția necompetenței materiale a instanței invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor. Tribunalul Bihor, secția comercială, soluționând cauza în primă instanță, prin sentința comercială nr. 536 din 7 martie 2007 a admis excepția prematurității acțiunii. Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că în raport de natura comercială a cauzei reclamantul înainte de introducerea acțiunii, trebuia să încerce soluționarea litigiului prin conciliere directă cu pârâții, potrivit dispozițiilor art. 720/1 C. proc.

civ., ca o condiție a exercițiului dreptului la acțiune. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul I.D., solicitând admiterea acestuia cu consecința admiterii acțiunii, iar prin decizia nr. 151/C din 23 octombrie 2007, Curtea de Apel Oradea, secția comercială contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondat apelul reclamantului, menținând ca legală și temeinică sentința instanței de fond. Decizia sus evocată a fost recurată de către reclamantul I.D., în cadrul termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ., în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului , casarea deciziei recurată și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Prin încheierea de ședință din data de 23 mai 2008, instanța a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor recurentului-reclamant I.D., urmare decesului acestuia, respectiv D.L., D.A.D.

și D.I. Prin încheierea de ședință din data de 23 octombrie 2009, judecata pricinii de față a fost suspendată de drept, în temeiul art. 155 1 C. proc. civ., constatând neîndeplinirea obligației impusă de instanță prin încheierea de ședință din data de 31 octombrie 2008, în sensul însușirii recursului declarat de autorul reclamanților și efectuarea dovezii privind acceptarea moștenirii defunctului I.D. Urmare încheierii de ședință din data de 16 octombrie 2009, cauza a fost repusă pe rol pentru constatarea perimării cererii de recurs. Din examinarea lucrărilor din dosar, Înalta Curte constată că judecata recursului declarat de reclamantul I.D. împotriva deciziei nr. 151/C din 23 octombrie 2007 a Curții de Apel Oradea a fost suspendată la data de 23 ianuarie 2009, prin încheiere, în baza art. 155 1 C. proc.

civ., pentru neîndeplinirea obligațiilor impuse de către instanță. Articolul 248 C. proc. civ. prevede ca orice cerere de chemare in judecata, contestație, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor , daca a rămas in nelucrare din vina părții timp de un an in materie civila sau de sase luni in materie comerciala. Constatând ca s-a împlinit termenul de 6 luni, prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

de la data suspendării, in vederea constatării perimării cererii, cauza a fost repusa pe rol, din oficiu, prin încheierea de ședință din data de 16 octombrie 2009. Având in vedere aceste considerente si fata de împrejurarea ca de la aceasta dată pana la termenul de judecata de astăzi, cauza a stat in nelucrare din vina părților, neefectuându-se timp de peste 6 luni nici un act de procedura in vederea judecării cererii, Înalta Curte apreciază îndeplinite cerințele prevăzute de art. 248 si art. 252 C. proc. civ. pentru a constata, din oficiu, perimarea cererii formulată de către recurent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamanții I.D., D.A.D. și D.L. împotriva deciziei nr. 151/C din 23 octombrie 2007-A a Curții de Apel Oradea, secția comercială contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2009.