ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 07 aprilie 2008, SC U.S.A. SA Brașov și SC O. SRL Brașov, prin reprezentanți legali, au sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând cercetarea penală a mai multor magistrați din raza teritorială a Curții de Apel Alba lulia, pentru comiterea unor fapte de abuz. Petentele au criticat soluția dispusă de procuror C.M.R. în dosarul nr. 227/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia, menținută de V.L., procuror general al unității de parchet menționate, susținând că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale, nefiind analizate toate aspectele cuprinse în sesizarea inițială.

S-a mai arătat că, în încheierea de ședință din 12 aprilie 2002, pronunțată în dosarul civil nr. 2701/2002 al Tribunalului Alba, judecătorii P.G. și V.L.M. au consemnat aspecte necorespunzătoare realității, că P.G. ar fi conexat abuziv dosarele nr. 1431/2003 și nr. 1846/2003 și că magistrații au ignorat lipsa calității procesuale pasive a părții adverse. Prin Ordonanța nr. 896/P/2008 din 9 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. ( 6) și art. 10 lit. a), art. 38, art. 42 art. 45 alin. (1) și alin. (1 1 ) C. proc. pen. : - neînceperea urmăririi penale - pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246 C. pen.), neglijență în serviciu (art. 249 C. pen.), falsificarea de valori străine (art. 284 C. pen.) și fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.) - față de intimații L.V.

(procuror general), C.M.R. (procuror) - ambii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia și C.M. (judecător la Curtea de Apel Alba lulia ) - disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe P.G., G.D. și V.L.M. (magistrați în cadrul Tribunalului Alba), reclamați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 249, art. 284 și art. 288 C. pen. , în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia. Pentru a adopta soluția de neîncepere a urmăririi penale, Parchetul a reținut, în esență, că procurorii și judecătorul reclamați și-au îndeplinit în mod corect atribuțiile de serviciu - soluțiile adoptate de aceștia fiind legale - și că faptele reclamate împotriva lor nu există.

Plângerea formulată de petiționara SC U.S.A. SA Brașov, în baza art. 278 C. proc. pen., împotriva sus- arătatei Rezoluții, a fost respinsă ca neîntemeiată prin Rezoluția nr. 2399 /1255/II-2 /2009 din 17 martie 2009 a Procurorului - Șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu motivarea că în sarcina magistraților L.V., C.M.R. și C.M. nu se poate reține săvârșirea vreunei fapte penale cu prilejul soluționării dosarelor și lucrărilor menționate , că soluțiile pronunțate de aceștia sunt fundamentate pe probele existente în cauzele respective, iar controlul de legalitate a fost exercitat în cadrul conferit de dispozițiile art. 278-278 1 C. pen.

Împotriva celor două rezoluții - petiționara SC U.S.A. Brașov SA a formulat, întemeindu-și-o pe prevederile art. 278 1 C. proc. pen., plângerea de față. La termenul din 12 iunie 2009 când a avut loc judecarea cauzei părțile nu s-au prezentat, iar petenta a solicitat în esență , potrivit plângerii (filele 2-6 dosar), " infirmarea tuturor soluțiilor pronunțate în cauze, inclusiv cea dispusă în dosarul nr. 896/P/2008 și continuarea cercetărilor, întrucât magistrații nu au efectuat toate cercetările și nu s-au pronunțat cu privire la toate infracțiunile menționate în plângerile formulate". Plângerea nu este fondată.

Înalta Curte, procedând la examinarea rezoluțiilor atacate în raport cu motivarea scrisă depusă la dosar precum și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, constată că soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimați este legală și temeinică întrucât din actele premergătoare efectuate nu a rezultat nici un element care să conducă la concluzia că aceștia se fac vinovați de săvârșirea vreunei fapte penale. Împrejurarea că petiționara este nemulțumită de soluțiile adoptate în cauză nu poate conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor pe care aceasta Ie-a indicat în plângerea sa. Interpretarea și evaluarea probelor administrate este atributul - stabilit prin lege - al completului de judecată, iar împotriva unor hotărâri considerate nelegale și netemeinice dispozițiile legale prevăd posibilitatea exercitării unor căi ordinare sau extraordinare de atac.

Cu alte cuvinte, legiuitorul a prevăzut că părțile au dreptul să exercite căile de atac, tocmai pentru ca în cazul unor greșeli de judecată, acestea să poată fi îndreptate, ceea ce exclude, de plano, posibilitatea ca pronunțarea unei hotărâri judecătorești să poată fi considerată, prin ea însăși o infracțiune. Dacă s-ar admite că împotriva magistraților care au pronunțat o hotărâre judecătorească se pot face plângeri penale, ar însemna că s-ar institui noi căi de atac, neprevăzute de lege, ceea ce este inadmisibil. Soluționând cauza în care petiționara a fost parte și pronunțând o soluție - întâmplător, defovorabilă acestuia - intimații nu au făcut altceva decât să îndeplinească activități și acte atribuite în competența lor prin lege, motiv pentru care în sarcina acestora nu se poate reține vreun abuz.

În consecință, având în vedere că din lucrările dosarului rezultă că intimații și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în deplină concordanță cu legea și nu au comis fapte care să atragă răspunderea penală a acestora, Înalta Curte, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., va respinge plângerea formulată de petiționara SC U.S.A. Brașov SA, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, rezoluție care va fi menținută. Totodată, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. petiționara va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 200 lei. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționara SC U.S.A. SA Brașov împotriva ordonanței nr. 896/P/2008 din 9 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. Menține rezoluția atacată. Obligă petiționara la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 12 iunie 2009.