ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4128/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4128/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 117 din 7 octombrie 2008 a Curții de Apel Alba lulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1181/57/2008 a fost respinsă, ca inadmisibilă plângerea formulată de petenții B.l.G. și SC U.S.A. SA Brașov împotriva rezoluției din 7 iulie 2008 dispusă în Dosar nr. 433/11/2/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia.
S-a luat act de retragerea plângerii formulată de petenta SC O. SRL Brașov împotriva aceleiași rezoluții.
Au fost obligați petenții la plata sumei de câte 50 lei cheltuieli judiciare avansate.
Pentru aceste motive, prima instanță a reținut că prin plângerea
formulată de petenții B.l.G., SC U.S.A. SA
Brașov și SC O. SRL Brașov s-a solicitat desființarea rezoluției din
7 iulie 2008 dispusă în Dosar nr. 433/11/2/2008 al Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Alba lulia.
În motivare, petenții au arătat că soluția este nelegală și netemeinică, întrucât procurorul nici măcar nu a procedat la analizarea elementelor de fapt menționate în plângerea penală inițială, mulțumindu-se să trimit un răspuns pur formal.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor art.
278
1
alin. (7) C. proc. pen., prima instanță a constatat că prin rezoluția din 7 iulie 2008 dispusă în Dosar nr. 433/Ii/2/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia s-a respins, ca neîntemeiată plângerea formulată de SC U.S.A. SA Brașov și SC O. SRL Brașov de reluare a urmăririi penale în cauzele nr. 227/P/2006 și 261/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Alba lulia împotriva magistraților F.E., C.F. și F.
M.
Prin aceeași rezoluție s-au mai dispus următoarele:
·
înregistrarea unei noi cauze penale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia unde să fie efectuate acte premergătoare față de executorul B.T. și avocatul B.G.;
·
trimiterea memoriului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba pentru identificarea polițiștilor care au efectuat percheziția domiciliară la care face referire petentul urmând ca în raport cu statutul acestora să se dispună asupra competenței materiale;
·
trimiterea memoriului la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, pentru a se pronunța asupra faptelor de care este acuzat procurorul V.L.; de asemenea pentru a se pronunța asupra reluării procedurilor față de procurorul C.N., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia.
După cum a reieșit din actele dosarului și din rezoluția atacată, soluțiile de neîncepere a urmăririi penale dispuse față de intimații magistrați F.E., C.F. și F.M. au fost contestate în procedura prevăzută de art. 278
1
C. proc. pen., instanțele confirmând soluțiile procurorului (sentința penală nr. 92/2006 pronunțată în Dosarul penale nr. 92/2006 pronunțată în Dosarul penal nr.
2308/57/2006 definitivă prin decizia penală 403/2007 pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție în ceea ce îi privește pe procurorii C.F. și F.E.; sentința penală nr. 41/2007 pronunțată în Dosar penal nr. 636/57/2007 al Curții de Apel Alba lulia, definitivă prin nerecurare în ceea ce o privește pe judecătoarea F.M.).
În ceea ce îl privește pe intimatul C.N., memoriul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se pronunța cu privire la reluarea procedurilor.
Prin memoriul depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. 6786/2647/VI11/1/2008 s-a solicitat redeschiderea urmăririi penale în dosarele care îi privesc pe procurorii F.E., C.N., C.F. și pe judecătoarea F.M.
Soluționarea de către procuror a unei cereri privind redeschiderea urmăririi penale nu echivalează cu pronunțarea unei soluții de netrimitere în judecată, care să poată fi contestată în procedura reglementată de art. 278
1
C. proc. pen.
În acest sens, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 57/2007 în cadrul unui recurs în interesul legii, stabilind că plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor luate de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată reglementate de
art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., este inadmisibilă.
Întrucât soluția procurorului contestată în prezenta cauză este una de sine stătătoare, obiectul analizei instanței, nefiind analiza lucrărilor Dosarelor 282/P/2005 și 261/P/2006 în care s-au pronunțat inițial soluțiile de neîncepere a urmăririi penale, prima instanță s-a pronunțat numai cu privire la rezoluția din 7 iulie 2008, nu și cu privire la cele din 2006, nefiind oportună menționarea acestora în minută și nici analizarea pe fond a acestora.
În ceea ce privește SC O.S. Brașov, aceasta și-a retras plângerea, așa cum a rezultat din înscrisul aflat la fila 27, motiv pentru care prima instanță a luat act de această manifestare de voință, în conformitate cu Decizia nr. 27/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul unui recurs în interesul legii.
În consecință, în baza art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca inadmisibilă plângerea formulată de petenții B.l.
G. și SC U.S.A. SA Brașov și a luat act de retragerea
plângerii formulată de petenta SC O. SRL Brașov, cu obligarea petenților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termenul legal, recurs petiționara SC U.S.A. SA Brașov prin administrator B.D., criticând-o, arătând, în primul rând că față de cererea sa de strămutare pentru soluționarea căreia s-a dat prim termen de judecată la data de 22 octombrie 2008, consideră, că deși Înalta Curte nu a avut posibilitatea suspendării judecății în cauza a cărei strămutare s-a solicitat, totuși instanța de fond trebuia să țină cont de cererea sa și să le acorde termen pentru a se cunoaște și punctul de vedere al înaltei Curți de Casație și Justiție.
Din actele de la dosar în cauză era vorba de magistrați din Alba lulia, colegi din aceeași jurisdicție a Curții de Apel Alba lulia și faptul că s-a grăbit soluționarea în cauză fără a se ține cont de soluția înaltei Curți de Casație și Justiție o face să creadă că acea cerere de strămutare este cu atât mai întemeiată.
În al doilea rând recurenta petiționară a menționat că din dosarele anexate la plângerea sa la solicitarea instanței de judecată rezulta foarte clar care sunt aspectele noi pe care și-a întemeiat plângerea care a avut în vedere prevederile alin. (11) ale art. 278
1
C. proc. pen.
Recurenta petiționară consideră că în mod nelegal și neîntemeiat, instanța de fond nu a ținut cont de aceste noi fapte și împrejurări pe care Ie-a descoperit ulterior soluțiilor date în prima față de cercetare penală.
De asemenea a mai precizat că nici măcar nu au fost analizate aceste fapte de nici unul din organele sesizate și cu atât mai puțin că s-a
încercat măcar să li să spună concret că fapta respectivă nu are relevanță
sau/și că a fost avută în vedere în anume act, invocând dispozițiile art.
278
1
alin. (7) C. proc. pen., evidențiind faptul că în ceea ce privește motivele concrete de recurs urmează să le comunice urmare a luării la cunoștință de conținutul sentinței recurate.
Față de cele arătate a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
La termenul de astăzi, în recurs au lipsit recurenta petiționară SC U.S.A. SA Brașov, prin administrator B.D. și intimații F.E., C.F., C.N. și F.M., procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Concluziile reprezentantului Ministerului Public asupra recursului declarat de recurenta petiționară au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând recursul declarat de recurenta petiționară SC U.S.A.
SA Brașov împotriva sentinței pronunțată de prima instanță, conform art. 278
1
alin. (10) cu referire la art. 385
1
alin. (1) lit. c) C. proc. pen., atât în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu, potrivit art.
385
6
alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte constată recursul
petiționarei ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza cauzei rezultă că în mod judicios și temeinic motivat, prima instanță, în baza art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționara SC U.S.A. SA Brașov.
Înalta Curte consideră că prima instanță a făcut un examen corect asupra plângerii formulată de petiționara SC U.S.A. SA Brașov întemeiată pe dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen., formulată împotriva rezoluției din 7 iulie 2008 în lucrarea cu nr. 433/II/2/2008, în raport cu soluția dispusă prin această rezoluție, precum și față de conținutul dispozițiilor art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin dispozițiile Legii nr. 356/2006.
Astfel, prin rezoluția mai sus arătată, procurorul general al
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia a dispus, în temeiul art.
278 C. proc. pen., respingerea, ca neîntemeiată a plângerii SC U.S.A. SA Brașov și SC O. SRL Brașov de reluare a urmăririi penale în cauzele nr. 227/P/2006 și nr. 261/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia împotriva magistraților F.E., C.F. și F.M.
Prin aceeași rezoluție s-au mai dispus măsuri referitoare la înregistrarea unei noi cauze penale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia unde să fie efectuate acte premergătoare față de executorul B.T. și avocatul B.G.; trimiterea memoriului la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba lulia pentru a se efectua acte premergătoare față de P.P. și față de juristul P.M. în sensul celor solicitate de petent; trimiterea memoriului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba pentru identificarea polițiștilor care au efectuat percheziția domiciliară la care face referire petentul; în raport cu statutul acestora se va dispune asupra competenței materiale; trimiterea memoriului la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, pentru a se pronunța asupra faptelor de care este acuzat procurorul V.L.; de asemenea pentru a se pronunța asupra reluării procedurilor față de procurorul C.N., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia.
În considerentele rezoluției din 7 iulie 2008 dată în lucrarea nr. 433/II/2/2008, procurorul general a constatat că SC U.S.A. SA Brașov și SC O. SRL Brașov prin reprezentanții lor legali au solicitat printr-un memoriu depus inițial la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și
criminalistică, și înregistrat sub nr. 6786/2647A/111/1/2008, redeschiderea
urmăririi penale în dosarele ce privesc pe procurorii F.E., C.N. și C.F., de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, precum și pe judecătorul F.M., de la Tribunalul Alba; s-a susținut că sunt date noi din care a rezultat că judecătorul F.M., precum și procurorii F.E., C.N. și C.F. au comis infracțiunea de abuz în serviciu (art. 246 C. pen.); când s-au pronunțat în cauzele în care B.l.G. avea interes, cu bună știință, magistrații au încălcat legea.
Procurorul general a menționat că a examinat cauzele aflate la procuror sub nr. 282/P/2005 ce privește pe procurorii F.E. și C.F., nr. 261/P/2006 ce privește pe judecătorul F.
M. și nr. 56/P/2007 ce privește pe procurorul C.N., toate ale
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia, precum și cauzele ce privesc plângerea inițială a persoanei vătămate SC U.S.
A. SA Brașov aflate la instanță, respectiv Dosarul 2308/57/2006 în
care s-a pronunțat Curtea de Apel Alba lulia prin sentința penală nr.
92/2006 și înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia penală nr. 403 din 24
iulie 2007 în legătură cu faptele procurorilor F.E. și C.F.; a examinat Dosarul nr. 2848/57/2006 în care curtea de apel, precum și instanța supremă s-au pronunțat asupra faptelor imputate judecătorului F.M.
De asemenea, procurorul general a arătat că B.l.G.
acuză pe procurorii C.F. și șeful acesteia, F.E. în legătură cu modul în care s-au pronunțat în Dosarul penal nr. 394/P/2004 al Tribunalului Alba; acuză de abuz pe procurorul C.N. pentru modul în care a efectuat urmărirea penală împotriva lui F.E. și C.F. în Dosarul nr. 282/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia; este nemulțumit de modul în care judecătorul F.M. s-a pronunțat în 14 cauze civile în care a autorizat executarea unor titluri având ca obiect pretenții îndreptate împotriva firmei lui B.l.G.
Conform art. 278
1
pct. 11, persoanele împotriva cărora judecătorul, prin hotărâre definitivă, a hotărât că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai pot fi urmărite pentru aceleași fapte, afară de cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală și nu a intervenit unul din cazurile prevăzute la art. 10 C. proc. pen.
Or, în speță, în principal, B.l.G. a repetat aceleași acuze, cu aceleași argumente ce au fost avute în vedere de către procurorul ce a efectuat urmărirea penală când a pronunțat soluția menținută de instanță.
Separat de asta, procurorul general a observat că B.l.G. a adus în memoriul său două elemente de noutate: pe de-o parte
consemnează denunțul SC O. SRL Brașov care inițial nu a existat
depus când s-au constituit dosarele la care face referire; pe de altă parte se plânge: împotriva procurorului general pentru modul în care s-a pronunțat prin rezoluția nr. 619/11/2/2006 când s-a pronunțat față de plângerea petentului împotriva soluției din Dosarul nr. 282/P/2006; împotriva polițiștilor care i-au efectuat nelegitim o percheziție domiciliară; împotriva lui P.M. jurist la SC S. SA Alba lulia care a pledat împotriva sa în cauzele civile ce Ie-a avut cu angajatorul juristului; nu enunță faptele infracționale mărginindu-se că indice încadrarea juridică a faptei pentru care înțelege să se plângă; împotriva executorului B.T. care a executat titlurile executorii ale creditorului, precum și împotriva avocatei B.G. despre care afirmă la modul general că a comis ilegalități, falsuri, distrugeri de probe; nu sunt date lămuriri asupra
faptelor imputate acestora din urmă; împotriva lui P.P.(dedus din
exprimările memoriului, pentru mărturie mincinoasă).
Procurorul general a reținut că norma de procedură penală, art.
278
1
pct. 11 C. proc. pen. stabilește că împotriva aceleiași persoane nu se poate relua urmărirea penală pentru aceeași față după ce s-a pronunțat judecătorul indiferent cine face plângerea sau denunțul; deci, faptul că o nouă persoană juridică ce reprezintă interesele lui B.l.G. formulează un denunț împotriva acelorași judecătoare, pentru aceeași faptă, nu justifică reluarea urmăririi în cauză.
De vreme ce memoriul cuprinde noi plângeri împotriva altor persoane, pentru fapte penale determinate și asupra cărora procurorul competent material nu s-a pronunțat s-a considerat necesar, respectând
dreptul de petiție al persoanelor ce l-au subscris, ca acest document să fie
înregistrat separat, la unitățile de parchet competente și să se efectueze verificările solicitate.
Memoriul privind solicitarea de reluare a urmăririi penale în Dosarul nr. 56/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia urmează a fi înaintat la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, deoarece cauza Ie-a fost declinată pentru competentă soluționare, la data de 20 februarie 2007, la momentul respectiv procurorul C.N., având statut de parchet de curte de apel.
În conținutul dispozițiilor art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin dispozițiile Legii nr. 356/2006, legiuitorul a prevăzut că „După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu."
Or, așa cum rezultă din hotărârea atacată, prima instanță în mod expres a arătat că soluționarea de către procuror a unei cereri privind redeschiderea urmăririi penale nu echivalează cu pronunțarea unei soluții de netrimitere în judecată, care să poată fi contestată în procedura reglementată de art. 278
1
C. proc. pen.
Astfel, Înalta Curte consideră că în mod legal și temeinic, prima instanță a constatat că plângerea formulată de petiționara SC U.S.A. SA Brașov întemeiată pe dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen.
este inadmisibilă, deoarece prin rezoluția de la 7 iulie 2008 în lucrarea cu nr. 433/II/2/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Alba lulia nu s-a dispus niciuna din soluțiile prevăzute expres și limitativ în norma procedurală invocată.
Mai mult, prima instanță a făcut aplicarea și deciziei în interesul legii
nr. 57 din 24 septembrie 2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite prin care s-a stabilit că plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., este inadmisibilă.
În considerentele acestei decizii s-a arătat printre altele că „.din moment ce prin dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen. este instituit, limitativ, controlul judiciar numai asupra temeiniciei soluțiilor de netrimitere în judecată, în raport cu cercetările efectuate în cadrul actelor premergătoare sau al urmăririi penale, este evident că în cazul celorlalte acte sau măsuri ale procurorului sau efectuate pe baza dispozițiilor date de el, un asemenea control din partea judecătorului nu mai poate avea loc", precum și „Așa fiind, în măsura în care nu sunt vizate de prevederile art. 278
1
C. proc. pen., orice alte acte sau măsuri ale procurorului ori efectuate în baza dispoziției sale nu sunt supuse plângerii ce se poate adresa judecătorului în temeiul acestui text de lege."
Așadar, prima instanță prin soluția pronunțată a făcut o evaluare, atât asupra plângerii cu care a fost investită, în raport cu rezoluția
evidențiată în mod expres și conținutul prevederilor legale, constatând că
plângerea formulată de petiționara SC U.S.A. SA se circumscrie accepțiunii unui act pe care legea nu-l îngăduie, a cărui sancțiune este inadmisibilitatea.
Înalta Curte nu poate examina motivele de recurs invocate de către recurenta petiționară, având în vedere că, pe de-o parte se referă la o cerere de strămutate, ceea ce excede prezentei cauze, iar pe de altă parte, vizează critici în ceea ce privește redeschiderea urmăririi penale, respectiv a unor aspecte de fond cu privire la această instituție, care nu pot fi examinate, față de inadmisibilitatea plângerii, soluție care primează, în raport cu analiza fondului unei plângeri.
În raport cu cele menționate, Înalta Curte consideră să sentința
pronunțată de prima instanță este legală și temeinică sub toate aspectele.
Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385
15
pct. 1
lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul
declarat de recurenta petiționară SC U.S.A. SA, prin administrator B.D., împotriva sentinței penale nr. 117 din 7 octombrie 2008 a Curții de
Apel Alba-lulia, secția penală.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se va obliga recurenta petiționară la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiționară SC U.S.A. SA, prin administrator B.D., împotriva sentinței penale nr. 117 din 7 octombrie 2008 a Curții de Apel Alba-lulia, secția penală.
Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 11 decembrie 2008.