AFFAIRE REFİK KARAKOÇ c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

10.01.2006

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 10;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE REFİK KARAKOÇ c. TURQUIE (CtEDO, 2006)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CERINȚĂ REFÂRȘITĂ KARAKOÇ c. TURCIA (solicitarea nr. 53919/00) HOTĂRÂREA STRASBURG 10 ianuarie 2006 DEFINITIVF 10/04/2006 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite în art. 44 alin. (2) din Convenție. În cauza Refik Karakoç c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care se află într-o cameră compusă din dnii. J.-P. Costa președinte Cabral Barreto Türmen Butkevych Ugrekhelidze mes Fura-Sandström, Mularoni, judecători și al dlui Naismith, grefier adjunct al secțiunii După ce ați deliberat în camera Consiliului la 22 martie și 6 decembrie 2005, Rend la hotărârea pe care o aveți aici, adoptat la această ultimă dată de procedură La originea cauzei se află o hotărâre (n 53919/00) îndreptat împotriva Republicii Turcia și al cărui resortisant al acestui stat, dl Refik Karakoç ( (art. 52 alineatul (1) din Regulamentul de procedură). În cadrul acesteia, camera însărcinată cu examinarea cauzei [art. 27 alineatul (1) din Convenție] a fost constituită în conformitate cu art. 26 alineatul (1) din Regulamentul de procedură. În noiembrie 2004, Curtea a modificat componența secțiunilor sale [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Prezenta cerere a fost atribuită celei de-a doua secțiuni, astfel modificată [art. 52 alineatul (1) ]. La 22 martie 2005, Curtea (secțiunea a doua) a declarat cererea admisibilă. A fost un fost membru al Comitetului Central al Partidului Democrației (Demokrasi Partsi) care a fost dizolvat de Curtea Constituțională în 1993. În 1993, Comitetul Central al DEP a decis să distribuie un fluturaș în circumscripții pentru a sensibiliza publicul cu privire la faptul că problema kurdă nu poate fi rezolvată decât pe cale democratică, nu prin violență. Procurorul Republicii lângă curtea de securitate a statului Ankara, invocând textul tractului, l-a inculpat pe reclamantul de propagandă separatistă, în conformitate cu art. 8 alineatul (1) din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului. 10. La 26 iunie 1993, la Congresul anual al DEP, reclamantul a ținut un discurs. 11. Ca urmare a acestui discurs, la o dată nespecificată, procurorul Republicii a intentat o acțiune penală împotriva reclamantului în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Legea nr. 3713. La 17 noiembrie 1998, Curtea de Securitate a statului l-a judecat pe reclamant vinovat de faptele reproșate și l-a condamnat la doi ani de închisoare și la o amendă de 200 000 000 de lire turcești (TRL) [1] . Aceasta a considerat că discursul în litigiu a avut ca scop încălcarea integrității teritoriale a statului și a unității națiunii și a citat, printre altele, următoarele pasaje din discurs: Dragi invitați (...) lupta pentru democrație nu este foarte importantă în țările cu democrație avansată. Dar în Turcia, când vorbim despre □ lupta pentru democrație, aceaceasta este imediat problema kurdă care vine în minte. Problema kurdei este amestecată cu lupta pentru democrație și cu politicile josnice ale partidelor politice în vigoare (...) Acum, ce va face DEP? Din acest partid vom crea o armă (...) Avem nevoie în primul rând de solidaritate și de unitate. Aceaceasta este condiția indispensabilă a luptei pentru democrația poporului kurd. (...) Dacă vrem să rezolvăm problema democrației și a problemei kurde, trebuie mai întâi să ne descurajăm partidul politic (...) 14. Instanța a considerat, de asemenea, că tractul în litigiu viza să aducă atingere, prin publicare, integrității teritoriale a statului și în cadrul unității națiunii, numindu-l a Kurdistan Potrivit instanței, tractul conținea un ultimatum adresat Republicii Turcia care prevede condiții mai stricte decât cele enumerate în Tratatul de la Sevres. Această încetare a focului va fi susținută de forțe obiective (...) lamtru va deschide calea negocierii cu reprezentanții aleși ai kurzilor (...) Identitatea kurdă își va lua locul, cu toate consecințele, în realitatea sociologică a Turciei, ea va fi sub garanția Constituției și a legilor (...) Pe baza recunoașterii identității kurde, toate rezervele pe care Turcia le-a emis în tratatele internaționale vor fi retrase și problemele vor fi soluționate conform Cartei de la Paris, carta adoptată în cadrul procesului CCSE (Conferința privind cooperarea și securitatea în Europa). Avrupa Güvenlik ) (...) kurzii își vor putea susține cultura, arta, limba, pentru a putea vorbi mai bine în lumea contemporană (...) Dreptul la educație în limba sa maternă va fi garantat, televiziunea și radioul vor difuza emisiuni în kurdă (...) va fi stabilit un climat de democrație pentru a putea discuta liber soluțiile posibile pentru rezolvarea problemei kurde în ansamblu, precum și pe celelalte (...) Se va pune capăt sistemului de gărzi de sat (...) se va abroga legea privind combaterea terorismului (...) 15. Prin hotărârea din 28 iunie 1999, Curtea de Casație a confirmat hotărârea primei instanțe. 16. Ca urmare a intrării în vigoare a Legii amnistiei nr. 4616 din 22 În decembrie 2000, Curtea de Securitate a statului Ö Õ Õ Õ , la 8 ianuarie 2001, suspendarea executării pedepsei cu închisoarea și a plății Õ Õ Õ . II. Õ ȘI PRACTICIUL INTERNELE PERTINENTE 17. Dreptul și practica internă relevante în vigoare la momentul respectiv sunt descrise în hotărârea Õbrahim Aksoy c. Turcia 2863 Õ, 30171/96 și 3453 Õ § 41-42, 10 octombrie 2000). Cu privire la violarea dreptului la libertatea de gândire, de exprimare și de asociere, se face referire în acest sens la articolele 10 și 11 din Convenție. Curtea consideră că este necesar să se examineze aceste obiecții din perspectiva articolului 10, astfel de cuvinte. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de a înțelege și libertatea de a primi sau de a comunica informații sau idei fără a putea interveni din partea autorităților publice și fără a ține seama de graniță. (...) exercitarea acestor libertăți cu obligații și responsabilități poate fi supusă anumitor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsurile necesare, într-o societate democratică, securității naționale, integrității teritoriale sau securității publice, apărării ordinii și prevenirii infracțiunilor (...) 19. Curtea ia notă de faptul că nu este controversat între părți că condamnarea în litigiu constituia o interferență în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare, protejat de art. 10 alineatul (1). Nu se contestă mai mult faptul că ingerința era prevăzută de lege și urmărea un scop legitim, și anume protecția integrității teritoriale, în sensul articolului 10 alineatul (2) (a se vedea În acest caz, litigiul se referă la întrebarea dacă ingerința era necesară într-o societate democratică. 20. Curtea a tratat deja probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 10 din convenție (a se vedea în special: Ceylan c. Turcia [GC], nr. 23556/94, § 38, CEDH 1999 IV, Öztürk c. Turcia [GC], nr. 22479/93, § 74, CEDH 1999 VI, Curtea a examinat prezenta cauză în lumina jurisprudenței sale și consideră că nu există fapte sau argumente care să conducă la o concluzie diferită în acest caz. Curtea a acordat o atenție deosebită termenilor utilizați în discursul politic și contextului în care a fost pronunțat. În această privință, Comisia a ținut seama de circumstanțele care privesc cazul supus examinării sale, în special de dificultățile legate de lupta împotriva terorismului (a se vedea Hotărârea din 9 iunie 1998, Rec., p. 1568, punctul 58). Discursul în litigiu a constat într-o analiză a politicii guvernului. Potrivit reclamantului, Ö n Õ a putut îndeplini cerințele unei democrații pluraliste și politica sa cu privire la problema kurde constă în negarea existenței și a drepturilor culturale ale kurzilor (punctele 13-14 de mai sus). 23. Curtea arată că Curtea de Securitate a Uniunii Europene a considerat că discursul în litigiu conținea termeni care aveau scopul de a rupe integritatea teritorială a statului turc. 24. Curtea a examinat motivele care figurează în hotărârile instanțelor interne care nu pot fi considerate în ele însele suficiente pentru a justifica ingerința în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare (a se vedea, mutatis mutandis Sürek c. Turcia (n [GC], n 24762/94, § 58, 8 iulie 1999). Ea observă că reclamantul și-a exprimat în calitatea sa de om politic, în cadrul rolului său de lider al vieții politice turce, n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sürek c. Turcia [GC], nr. 26682/95, § 62, CEDH 1999 IV, Gerger c. Turcia [GC], nr. 24919/94, § 50, 8 iulie 1999). 25. Curtea arată că natura și sarcina pedepselor impuse sunt, de asemenea, elemente care trebuie luate în considerare în măsura proporționalității ingerinței. 26. În speță, condamnarea reclamantului este disproporționată în raport cu scopurile vizate și, prin urmare, nu este necesară într-o societate democratică. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 10 din convenție. II. PE LEGĂTURA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE 27. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care a încălcat-o, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. În plus, solicită repararea unui prejudiciu material, fără a-l număra. 30. Guvernul contestă aceste pretenții. 31. În ceea ce privește pierderea de venituri pretinse, Curtea consideră că dovezile prezentate nu permit să se ajungă la o cuantificare precisă a deficitului de câștig rezultat pentru reclamant de încălcarea articolului 10 din Convenție (a se vedea, în același sens, Karakoç și alții c. Turcia, n 27692/95, 28138/95 și 28498/95, § 69, 15 octombrie 2002). Curtea arată că executarea sa a fost însoțită de o suspendare și că reclamantul nu a prezentat niciun document care să ateste plata acestei sume. În ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea consideră că este posibil să fi trecut pentru că a trecut printr-o anumită neplăcere din cauza circumstanțelor din speță. Statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41 din Convenție, aceasta îi alocă 2 000 EUR în acest sens. Costuri și cheltuieli de judecată 33. Reclamantul solicită 4 690 de noi cărți turcești (2 931 EUR) pentru cheltuielile și cheltuielile efectuate în fața Curții. El nu furnizează nicio justificare. 34. Guvernul contestă aceste pretenții. 35. Curtea amintește că, în ceea ce privește art. 41 din convenție, numai cheltuielile stabilite pot fi rambursate că au fost efectiv expuse și că sunt de o valoare rezonabilă ( Nikolova c. Bulgaria [GC], n 31195/96, § 79, CEDO 1999-II. Prin urmare, Curtea consideră că este rezonabil să se acorde 500 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Interese moratorii 36. Curtea consideră că este adecvat să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii pe rata dobânzii a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, următoarele sume care urmează să fie convertite în cărți turce noi la rata aplicabilă la data Regulamentului (CE) nr. 000 EUR (două mii de euro) pentru daune morale (ii). 500 EUR (cinci cenți EUR) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată iii. plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe venit începând cu data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 10 ianuarie 2006 în conformitate cu art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Naismith J.-P. Costa Modululr Adjunct Președinte 572 EUR (EUR) aproximativ la momentul faptelor. Parte a lucrătorilor din Kurdistan