AFFAIRE KUZU ET AUTRES c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

10.01.2006

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of P1-1;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Dommage matériel - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure nationale;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE KUZU ET AUTRES c. TURQUIE (CtEDO, 2006)

HUDOC · oficial

În al doilea rând, în conformitate cu art. 81 din Regulamentul de procedură al Curții, la 23 mai 2006 și la 11 septembrie 2006, STRASBURG 10 ianuarie 2006 DEFINIF 10/04/2006, această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alineatul (2) din convenție. În cauza Kuzu și alții c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (și secțiunea) care se află într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa președinte A.B. Baka Cabral Barreto Türmen Jungwiert Ugrekhelidze, Popović, judecători și domnul S. Naismith, grefier adjunct de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 6 decembrie 2005, Rend Hotărârea a fost adoptată la această dată. PROCEDURA DE LA ÎNDEPLINIRE A PROCEDURII ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 440/98 (în cazul în care există 27 de resortisanți ai Republicii Turcia, domnul Orhan Kuzu, dl Mehmet Türkmen, dl Lütfi La data de 1 iulie, Comisia a sesizat Comisia Europeană pentru Drepturile Omului, la data de 1 iulie 2011, cu privire la Saib, Hasibe Kuzu, Ayșe Yat. iulie 1998 în temeiul fostului articol 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a Libertăților fundamentale (inclusiv a Convenției privind drepturile omului). Reclamanții sunt reprezentați de M Özgül Sözer, avocat la Mercin. În prezenta cauză, guvernul turc ( 1 alin. (2) din Protocolul nr. 11 a fost atribuit primei secțiuni a Curții (art. 52 1 din Regulamentul Curții). noiembrie 2001, Curtea a modificat componența secțiunilor sale [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Prezenta cerere a fost atribuită celei de-a treia secțiuni, astfel modificată [art. 52 alineatul (1) ]. La 30 iunie 2003, președintele celei de-a treia secțiuni a decis să aducă cererea la cunoștința guvernului [art. 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul de procedură]. noiembrie 2004, Curtea a modificat componența secțiunilor sale. Prezenta cerere a fost atribuită celei de-a doua secțiuni, astfel modificată. La 27 iunie și 28 iulie 2005, reclamanții și-au prezentat observațiile cu privire la cererea lor de satisfacție echitabilă, în afara termenului stabilit în această privință. Președintele Camerei a decis ca acestea să fie depuse la dosar în conformitate cu art. 60 alineatul (2) din Regulamentul de procedură. La 29 august 2005, guvernul și-a prezentat observațiile ca răspuns. În 1993, Hotărârea Generală Drumuri Naționale ( Tribunalul le-a acordat despăgubiri suplimentare, însoțite de dobânzi simple, la o rată legală de 30% laan, calculată începând cu data cedării terenurilor. Aceste hotărâri au fost confirmate de Curtea de Casație și au devenit definitive. 12. 13 Detaliile faptice relevante sunt prezentate în tabelul următor: DENUMIRILE REQUERANȚILOR PRIVIND CURȚII DE CASETARE COMPLEMENTARĂ (în precedentele lire turcești - TRL) DATA PLĂTII DIN CALCULUL INTERESELOR MORATIVE DATA ÎN CARE CURȚA DE CALCULARE A CURȚII DE CASSARE A PLĂȚII PLATA (TRL) Hasan Kuzu 258 069 270 22.06.1993 01.03.1994 19.01.1998 670 106 000 Orhan Kuzu 584 721 000 20.04.1993 28.04.1994 19.01.1998 478 861 000 Mehmet Türkmen 113 283 000 07.07.1993 28.04.1994 19.01.1998 279 804 000 Nuranie Bilici 346 790 000 29.06.1993 30.05.1994 19.01.1998 832 492 000 Lütfi Pan 642 592 000 20.04.1993 27.10.1994 19.011998 605 315 000 Fatma Akgül Ali Yat. Ayhan Y.I.d.'z Ayșe Yat.'r Ayser Köse Döndü Aykara Duran K'l'nça [3] Duran Yat'r Emine Kuzu Fatma Dözel Gülhan Yatćr Bilici Gümüs Saibé Hasibe Kuzu Hatice Dursun Hatice Yat'r Kas'm Necati Yat'r Mehmet Yatem Meryem Meryem Meryem Dursun Mustafa Yaziye Melcik Sami Kuș 404 000 000'1993 14.09.1995 19.01.1998 436 000 14. Fatma Akgül, Hasan Kuzu și Hatice Yat Electroluxr au decedat la 2 mai 1999, 24 aprilie 2003 și, respectiv, 6 aprilie 2004. Actele de succesiune care îi priveau au fost prezentate Curții de către Özgül Sözer [4] II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNE PERTINENTE PENTRU DREPTUL ȘI practica internă în materie de expropriere, a se vedea Hotărârile Akkuș c. Turcia (9 iulie 1997, Rec. 1305-1306, § 13-16) și Akac. Turcia (23 septembrie 1998, Rec., 1998 VI, p. 2674 2676, § 17-25). Reclamanții se plâng de o depreciere a indemnizațiilor suplimentare plătite cu întârziere de către administrația expropriantă, din cauza insuficienței dobânzilor moratorii în raport cu rata foarte ridicată a inflației în Turcia. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. Pe admisibilitate 16. Curtea consideră, în lumina criteriilor care decurg din jurisprudența sa (a se vedea în special Akkuș, citată anterior) și ținând seama de ansamblul elementelor aflate în posesia sa, că acest spătarul trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond; întradevăr, Curtea constată că acesta nu se confruntă cu nici un motiv de refuz. Desigur, în observațiile sale, guvernul susține că reclamanta Ayse Yat Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 1 din Protocolul nr 1 (a se vedea Akkuș, citată anterior, p. 1310, § 30-31, și Aka, citată anterior, p. 2682, § 50-51). 18. În cazul de față, Comisia observă că, în observațiile sale, Ö Õ nu a furnizat niciun fapt sau argument convingător care să conducă la o concluzie diferită în cazul de față. Comisia constată că întârzierea în plata unei despăgubiri suplimentare acordate de instanțele interne nu este imputată decât administrației expropriante, care le-a făcut astfel proprietarilor un prejudiciu distinct care adaugă la exproprierea bunurilor lor. Această întârziere, dublată de durata efectivă totală a procedurii în cauză, determină Curtea să considere că reclamanții au trebuit să suporte o sarcină specială și exorbitantă care a încălcat echilibrul corect dintre cerințele de interes general și protejarea dreptului la respectarea bunurilor. 19. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. II. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se șteargă că nu este vorba despre consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care a încălcat, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Prejudiciul material și moral 21. Reclamanții susțin că trebuie să fie despăgubiți pentru un prejudiciu material pe care îl reprezintă în total 93 736 de dolari americani (USD), sumă echivalentă cu aproximativ 80 030 de euro (EUR), plus dobânda legală, care urmează să fie calculată începând cu 19 ianuarie 1998, dată la care se plătesc indemnizațiile suplimentare de expropriere. Guvernul consideră aceste cereri excesive și nejustificate și solicită Curții să considere că, în cazul în care consideră că este necesară alocarea unei satisfacții, aceasta nu ar trebui, în niciun caz, să constituie o sursă de capital fără nicio cauză. 23. având în vedere modul de calcul adoptat în Hotărârea Akkuș (citată, p. 1311, § 35-36 și 39) și având în vedere datele economice relevante, Curtea acordă domnului Orhan Kuzu 436 EUR domnului Mehmet Türkmen 13 591 EUR domnului Nuraniye Bilici 18 255 EUR domnului Lütfi Yat.r, Ali Yat., Duran K În ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea consideră că, în circumstanțele din speță, constatarea încălcării constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă. Curtea ia notă de faptul că reclamanții: dl Hasan Kuzu, dl Orhan Kuzu, dl Mehmet Türkmen, dl Lutfi hsan Pan și dl Nuraniye Bilici nu sunt nici în formularul de cerere, nici în procedura ulterioară (punctul 8 litera (c) În ceea ce privește ceilalți solicitanți, aceștia solicită în formularul de cerere numai compensarea cheltuielilor și cheltuielilor suportate în fața instanțelor interne și a organelor convenției. 26. Curtea amintește că, în temeiul articolului 41 din Convenție, aceasta rambursează numai cheltuielile de care este stabilit că au fost suportate efectiv și în mod necesar și sunt de o valoare rezonabilă (a se vedea, printre multe altele, Nikolova c. Bulgaria [GC], n 3119′′′′ 79, CEDH 1999 II și Ječius c. Lituania, nr 34578/97, § 112, CEDH 2000 IX. Cu toate că cererea lor nu este documentată în niciun fel, Curtea consideră că părțile interesate au suportat în mod necesar anumite cheltuieli în scopul reprezentării lor în fața instanțelor naționale, precum și la Strasbourg. În conformitate cu art. 60 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură, Curtea consideră că, în acest sens, ar trebui să se acorde în comun reclamanților în cauză, și anume dnii. Mustafa Yat 000 EUR, indiferent de costuri. Interese moratorii 27. Curtea consideră că este adecvat să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la dobândă a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES, CURTEA, ÎN L că prezenta hotărâre constituie prin sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral A spus că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Convenție, sumele următoare plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de taxe exigibile în momentul plății, care trebuie convertite în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data Regulamentului nr. 5 807 EUR (cinci mii opt sute șapte euro) pentru titularii de drept la foc care solicită domnul Hasan Kuzu [7], 17 577 EUR (șaptesprezece mii cinci sute șaptezeci și șapte de euro) la M. Orhan Kuzu, 4 336 EUR (patru mii trei sute treizeci și șase de euro) către domnul Mehmet Türkmen, 13 591 EUR (treisprezece mii cinci sute nouăzeci și unsprezece EUR) către domnul Nuranie Bilici, 18 255 EUR (opt mii două sute cincizeci și cinci de euro) către domnul Lütfi , Duran Yat.r, Kas.m Necati Yat.r, Mehmet Yat.r, Sami Kus, M.s. Emine Kuzu, Fatma Dözel, Gülhan Yatćr Bilici, Gümüș Sa Akgül și Hatice Yatćr, o sumă totală de 20 463 EUR (80 de mii patru sute șaizeci și trei de euro) pentru daune materiale și 1 000 EUR (mii de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptat în limba franceză și apoi comunicat în scris la 10 ianuarie 2006 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. : Această parte a fost rectificată ca urmare a decesului domnului Hasan Kuzu, a cărui Curte a fost informată de guvern. [3] Rectificat la 11 septembrie 2006: numele lui Duran K [6] Rectificat la 11 septembrie 2006: numele lui Duran K