ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3757/2009

Asupra cauzei penale de

față;

În baza actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda cu nr. 400/P/2006 din 20 noiembrie 2006

s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.V.S. pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, pentru

motivul că în 25 februarie 2006 a

condus autoturismul

proprietate

personală

D. pe drumurile

publice din municipiul Câmpia Turzii având o alcoolemie peste limita legală

(1,60 gr. %o la prima recoltare și 1,40 gr. %o la a doua recoltare).

Instanța de fond

Judecătoria Turda reținând ca fiind corectă starea de fapt rezultată în actul

de sesizare și considerând vinovăția inculpatului dovedită prin probele

administrate în cauză, prin sentința penală nr. 386 din 6 iunie 2007 pronunțată

în Dosarul nr. 28/328/2007 a dispus condamnarea inculpatului pentru

infracțiunea prevăzută de art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu

aplicarea art. 13 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 C. pen. la o

pedeapsă de 6 luni, cu suspendarea condiționată a executării pe termen de 2 ani

și 6 luni, conform art. 81 C. pen., art. 82 C. pen. inculpatului i-au fost

aplicate prevederile art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., art. 71 alin. final C.

pen., i s-a atras atenția asupra prevederilor art. 83 C. pen., fiind totodată

obligat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Prin Decizia penală nr.

76/A din 19 noiembrie 2007 pronunțată în Dosarul nr. 28/328/2007 Tribunalul

Cluj a admis apelul inculpatului și a dispus rejudecarea cauzei de către

Judecătoria Turda pe motiv că acestuia i s-a încălcat dreptul la apărare și la

un proces echitabil prevăzut de art. 6 C. proc. pen. și art. 6 C.E.D.O.,

în

condițiile

în

care

instanța de

fond a

închis

faza

de

cercetare judecătorească, fără să se pronunțe

asupra admiterii sau respingerii probelor propuse în apărare de către inculpat.

În fața instanței de

apel s-a solicitat de către apărare restituirea la procuror pentru refacerea

urmăririi penale, conform art. 332 alin. (2) C. proc. pen., dar pentru motivul că

rechizitoriul întocmit de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria

Turda nu a fost verificat, confirmat de procurorul ierarhic superior așa cum

cere art. 264 alin. (4) C. proc. pen., prin procurorul ierarhic superior

apărarea înțelegând procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de

apel.

Instanța de apel însă

nu și-a însușit această critică adusă de apărare ci doar faptul că inculpatului

nu i s-a respectat dreptul la apărare și la un proces echitabil.

În rejudecare, în al

doilea ciclu procesual, Judecătoria Turda prin sentința penală 346 din 26

noiembrie 2008 pronunțată în Dosarul nr. 51/328/2006 a dispus în baza art. 11 pct.

2 lit. a) C. pen. raportat la art. 10 lit. b)

1

C. proc. pen. și art.

18

1

C. pen. achitarea inculpatului T.V. pentru infracțiunea prevăzută

de art. 87 alin. (1) din O.U.G. 195/2002 (fost art. 79 alin. (1) O.U.G.

195/2002, aplicându-i susnumitului o amendă administrativă în cuantum de 300

lei și obligându-l la 300 lei cheltuieli judiciare către stat).

Împotriva hotărârii

pronunțate de Judecătoria Turda în rejudecarea cauzei, au formulat apel

Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda și inculpatul.

Instanța de apel, Tribunalul

Cluj, la termenul din 2 martie 2009 a pus în discuția părților faptul că

inculpatul este avocat și dispozițiile Legii nr. 79/2007, după care prin Decizia

penală nr. 46/A din 2 martie 2009 a admis apelul declarat de Parchetul de pe

lângă Judecătoria Turda, a desființat sentința penală nr. 346 din 26 noiembrie 2008

pronunțată de Judecătoria Turda și în baza art. 79/2007 a trimis cauza privind

pe inculpatul T.V. la Curtea de Apel Cluj, spre competentă soluționare.

Curtea de Apel Cluj,

prin sentința penală nr. 44 din 25 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 825/33/2009,

în baza art. 332 alin. (2) C. proc. pen. a restituit cauza Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Cluj pentru refacerea urmăririi penale cu privire la

inculpatul T.V. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. (1)

din O.U.G. 195/2002.

În motivarea soluției

adoptate Curtea de Apel Cluj, a arătat că prin Legea nr. 79 din 26 martie 2007

a fost modificat conținutul art. 28

1

pct. 1 C. proc. pen., astfel că

la lit. b), se prevede că infracțiunea comisă, printre alte persoane și de

către avocați se judecă în primă instanță de curtea de apel ori cum

dispozițiile procesual penale sunt de aplicare imediată, Legea nr. 79/2007

neconținând o prevedere contrarie, iar urmărirea penală a fost făcută de

Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda și nu de către Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Cluj așa cum o cerea dispozițiile imperative ale art. 28

1

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., în cauză în temeiul art. 332 alin. (2) C. proc.

pen. se impune restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale

cu respectarea dispozițiilor penale competente după materie sau după calitatea

persoanei.

S-a

mai făcut trimitere și la art. 197 alin. (2), (3) C. proc. pen. potrivit căruia

dispozițiile referitoare la competența după materie și după calitatea persoanei

sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute care nu poate

fi

înlăturată în nici un mod și poate

fi

invocată în orice stare a procesului

luându-se în considerare și din oficiu. Curtea de Apel Cluj a constatat

incidența acestor dispoziții în prezenta cauză impunându-se astfel, conform art.

332 alin. (2) C. proc. pen., restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Cluj pentru refacerea urmăririi penale, ocazie cu care procurorul va

proceda la audierea inculpatului și va administra orice probe cerute, pertinente

și considerate necesare aflării adevărului și stabilirii stării de fapt.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, solicitând

admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 44 din 25 iunie 2009,

pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună trimiterea dosarului la

Curtea de Apel Cluj pentru a proceda la judecarea în fond a cauzei, întrucât la

data efectuării urmăririi penale cât și la data întocmirii rechizitoriului (20

noiembrie 2006), infracțiunile săvârșite de avocați erau cercetate de către

procurori din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar competența de a

judeca astfel de cazuri aparținea judecătoriei, competență respectată de către

procuror.

Se mai arată că în mod greșit s-a

restituit cauza, fiind încălcate dispozițiile art. 332 alin. (1) C. proc. pen.,

respectiv aceasta s-a făcut în al doilea ciclu procesual în fața instanței de

apel, după ce în prima fază, instanța de apel, Tribunalul Cluj a admis apelul

inculpatului și a trimis spre rejudecare primei instanțe, iar Judecătoria Turda

a dispus achitarea inculpatului și sancționarea acestuia cu o amendă

administrativă.

Înalta Curte, examinând recursul

declarat în cauză, îl consideră fondat pentru următoarele considerente:

Conform art. 2 C. proc. pen.

procesul penal se desfășoară atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul

judecății potrivit dispozițiilor prevăzute de lege.

Din analiza actelor dosarului și

textelor legale rezultă că la data efectuării urmăririi penale (anul 2006), cât

și la data întocmirii rechizitoriului (20 noiembrie 2006), dispozițiile privind

competența prevedeau că infracțiunile săvârșite de către avocați se cercetau de

către procurorii din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar competența

judecării acestor cauze, aparține judecătoriei.

Astfel, se poate constata că

procurorul a respectat dispozițiile legale în vigoare la data efectuării

urmăririi penale și întocmirii rechizitoriului, sesizând în mod corect

Judecătoria Turda pentru judecarea dosarului privind infracțiunea comisă de

inculpatul T.V.

În speță, cauza a fost soluționată

în fond de judecătorie și abia după pronunțarea sentinței și sesizarea

instanței de recurs s-a modificat competența după calitatea persoanei (avocat),

competență ce a revenit, în primă instanță, curților de apel. Cum Legea nr. 79/2007

nu conține norme tranzitorii, chiar dacă aparența este în sensul că normele de

procedură sunt de imediată aplicare, având în vedere considerentele privind

regula proximității instanțelor de control judiciar – constantă în a statua că

procesele începute la data schimbării competenței instanțelor legal investite

vor continua să fie judecate de acele instanțe – Înalta Curte de Casație și

Justiție apreciază că nu se impune restituirea cauzei la Parchet, întrucât

urmărirea penală a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor legale în

vigoare de la acea dată (2006).

De asemenea, în mod greșit s-a

dispus restituirea cauzei la Parchet, având în vedere stadiul în care se afla

cauza.

Conform art. 332 alin. (1) C. proc.

pen. „când se constată, înainte de terminarea cercetării judecătorești, că în

cauza supusă judecății s-a efectuat cercetarea penală de un alt organ decât cel

competent, instanța se desesizează și trimite cauza procurorului care procedează

potrivit art. 261 alin. (1)”.

În privința dispozițiilor relative

la competența după materie și calitatea persoanei, legiuitorul a înțeles să

limiteze în timp aplicarea sancțiunii nulității absolute, prevăzându-se în art.

332 C. proc. pen. că această nulitate poate fi invocată numai până la începerea

dezbaterilor judiciare la prima instanță, dacă se referă la necompetența

organului de cercetare penală.

Rațiunea instituirii de către

legiuitor a acestor derogări rezidă în lipsa de eficiență a unei desesizări

după ce - în cursul cercetării judecătorești – s-au administrat toate probele

și s-au efectuat toate actele procesuale de natură a contura fapta, vinovăția

și încadrarea juridică, iar o desesizare a instanței în aceste condiții ar fi

lipsită de eficiență și ar avea un caracter pur formal, întrucât

neregularitatea derivând din neefectuarea cercetării penale a fost complinită

prin cercetarea judecătorească cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale.

Or, în speță constatarea a avut loc

în al doilea ciclu procesual în fața instanței de apel, după ce în prima fază,

instanța de fond, Judecătoria Turda dispusese condamnarea inculpatului,

instanța de apel Tribunalul Cluj a admis apelul inculpatului și a trimis cauza

spre rejudecare primei instanțe, iar Judecătoria Turda în rejudecare a dispus

achitarea inculpatului și sancționarea acestuia cu amendă administrativă.

Mai mult, procurorul care a efectuat

urmărirea penală și a sesizat instanța de judecată a respectat dispozițiile

legale în vigoare la acea dată, iar competența de a cerceta și judeca

infracțiunile săvârșite de avocați a fost atribuită parchetului de pe lângă

curtea de apel, respectiv curții de apel, ulterior sesizării instanței, iar

constatarea faptului că în speță este vorba de săvârșirea unei infracțiuni de

către avocat, a avut loc abia în al doilea ciclu procesual – în judecarea

apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda și de către

inculpat.

Pentru aceste considerente, Înalta

Curte de Casație și Justiție, conform art. 385

15

pct. 2 lit. c) C.

proc. pen. va admite recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și va

dispune continuarea judecării cauzei de către Curtea de Apel Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Cluj împotriva sentinței penale nr. 44 din 25 iunie 2009 a

Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, privind pe intimatul inculpat

T.V.S.

Casează sentința penală atacată și

trimite cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății.

Cheltuielile judiciare rămân în

sarcina statului din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu al inculpatului, se va avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință

publică, azi 12 noiembrie 2009.