ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2143/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 8293 din 13 octombrie

2006, Tribunalul București, secția a VI-a comercială a respins acțiunea

formulată de reclamantul S.M. în contradictor cu pârâtele S.A.R.A. SA -

D.G.S.A.R.A. SA, sucursala București, subsecvent respingerii excepției lipsei

calității procesuale pasive.

Cu privire la excepția lipsei calității

procesual pasive a Sucursalei București a SC A. SA, instanța de fond a reținut

netemeinicia acesteia în raport de probele de la dosar din care rezultă că

raporturile de daună s-au născut între reclamant și sucursala societății fiind

fără relevanță avizarea contractului, dată fiind valoarea obiectului

contractului de către administrația centrală.

Pe baza probelor administrate, înscrisuri

și martori instanța de fond a reținut că la încheierea asigurării au fost

declarate trei chei și nu două și o alarmă electronică iar declarațiile

inconsecvente ale reclamantului duc la concluzia că una din cheile preluate la

dosarul de daună a fost contrafăcută.

Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, prin decizia nr. 435 din 29 octombrie 2009 a admis apelul promovat

de reclamant, a schimbat în parte hotărârea atacată, a admis în parte cererea

promovată și a obligate pârâtele în solidar la plata sumei de 32.998 Euro în

echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății cu dobânda legală calculată

la echivalentul în lei din 17 iulie 2005 al sumei de mai sus, cu începere de la

13 iulie 2005 până la plata efectivă a despăgubirilor.

Prin aceeași decizie s-a respins capătul

de cerere privind acordarea sumei de 82.618.317 ROL, pentru lipsa de folosință,

ca neîntemeiat, menținând celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.

Criticile apelantului cu privire la

stabilirea situației de fapt pe baza probelor administrate au fost apreciate ca

întemeiate de instanța de apel în raport de noile probe administrate în această

fază procesuală și anume expertiza tehnică judiciară și interogatoriu.

Instanța de apel din coroborarea tuturor

probelor administrate a reținut că modelul de autovehicul în speță a fost

livrat de producător cu două tipuri de chei, una dintre ele cu telecomandă cu

însemne AUDI iar cealaltă fiind cheie de service, cu simbolul service – ciocan,

conform adresei emisă de AUDI la 6 iulie 2006, mașina fiind echipată

suplimentar cu alarma electrică acționată cu telecomandă.

Din concluziile raportului de expertiză

s-a reținut că respectivele chei prezentate expertului seamănă cu cele

originale și ar putea fi compatibile cu mașina furată, pârâta știa sau trebuia

să știe că valabilitatea cheilor s-a probat cu ocazia inspecției tehnice de

risc la încheierea contractului, cheile în original nu trebuiau depuse pentru

că s-au depus cele pe care le-a primit reclamantul apelant la cumpărarea

mașinii în speță.

Pe

cale de consecință, pretențiile solicitate s-au apreciat ca întemeiate în

limitele valorice mai sus arătate în raport de art. 10.5 din condițiile

generale privind asigurarea de avarii a autovehiculelor, art. 3 din O.G. nr. 9/2000,

art. 1084 și art. 1088 C. civ.

În contra acestei decizii a declarat

recurs pârâta G.A. SA pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.

proc. civ. în a căror dezvoltare arată că deși potrivit art. 7 din condițiile

specifice pentru furt asiguratul este obligat să depună cheile originale ale

autoturismului, instanța precizează că nu trebuie depuse, ajungând la concluzia

că cele două chei predate sunt suficiente.

Recurenta face o amplă trimitere la

probele administrate, înscrisuri și martori criticând aprecierea făcută de

instanța de apel acestora pentru determinarea numărului de chei pe care

asiguratul trebuie să le depună și din această perspectivă și asupra obligației

de a oferi informații exacte și complete de către asigurător la încheierea

poliței de asigurare (art. 8.2 și art. 8.4 din condițiile generale de

asigurare).

Mai arată recurenta că, în ipoteza în

care aceste critici privind numărul de chei ce trebuie predate nu vor fi

primite, să se observe calculul greșit al cuantumului despăgubirilor la care a

fost obligată în raport de art. 10.14 din Condițiile generale de asigurare.

Intimatul S.M. a depus întâmpinare prin

care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a

deciziei atacate.

Recursul nu este fondat.

1

lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de

nelegalitate și dezvoltarea lor iar potrivit art. 304 C. proc. civ. partea

introductivă modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru

motive de nelegalitate limitativ enumerate de acest text de lege.

Prin recursul declarat recurenta

invocă motivele prevăzute de art. 304.7, 8 și 9.

art. 304 pct. 7 C. proc. civ. se constată că decizia atacată nu cuprinde motive

contradictorii aprecierile cu privire la necesitatea depunerii cheilor în

original fiind coroborată cu situația autoturismului asigurat - seconhand și cu

faptul că valabilitatea cheilor s-a probat cu ocazia inspecției tehnice de risc

la încheierea contractului de asigurare.

civ., de asemenea invocat de recurentă nu se regăsesc în dezvoltarea recursului

deoarece prevederile art. 7 din condițiile specifice de asigurare conform

cărora: „asiguratul pentru a fi în drept să primească despăgubiri pentru autovehiculul

furat, trebuie să pună la dispoziția Asigurătorului odată cu înștiințarea,

actele originale ale autovehiculului”, nu au fost greșit interpretate de

instanța de apel prin schimbarea naturii ori înțelesului lămurit și vădit

neîndoielnic al acestuia, ci aplicate la cazul în speță în raport de probele

administrate.

De asemenea, nu au fost greșit

interpretate nici prevederile art. 8.2 din condițiile specifice prin raportare

la probele administrate și cu privire la care deși era în drept, asigurătorul nu

a făcut dovada că ar fi aplicat sancțiunea prevăzută de art. 8.4 la care acesta

trimite, respectiv să propună asiguratului modificarea corespunzătoare a

contractului sau să-l denunțe, în cazul în care, cunoscând exact circumstanțele

nu ar fi încheiat contractul.

proc. civ. este invocat de recurent prin raportare la art. 969 C. civ. sau la

unele din prevederile condițiilor de asigurare, or, este evident că hotărârea

atacată respectă principiul forței obligatorii a contractului de asigurare, pe

ale cărui clauze își sprijină soluția adoptată.

stabilirea cuantumului valoric al despăgubirilor acordate, aceasta vizând

temeinicia hotărârii atacate iar nu nelegalitatea sa nu poate fi examinată,

trimiterea la art. 10 pct. 14 din Condițiile generale neîncadrându-se în

motivul prevăzut de art. 304.9 C. proc. civ.

Așa fiind, față de cele ce preced, Înalta

Curte, va respinge recursul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de

pârâtele G.P.A. SA CLUJ NAPOCA și S.A.R.GA SA, sucursala BUCUREȘTI, împotriva

deciziei nr. 435 din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a

comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 iunie 2010.