ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2187/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2187/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de

față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 84 din 24

februarie 2009 Tribunalul Botoșani, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la

art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatei

A.A.M.

(fiica lui M. și

L.) pentru infracțiunile prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin.

(1) și (2) din

l

egea nr. 143/2000,

ambele cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

Inculpata a fost condamnată la 3 ani închisoare

și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C.

pen. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2

alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a), art. 75 lit. c)

și art. 80 C. pen. și la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru comiterea

infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a), art. 75 lit. c) și art. 80

C. pen.

Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) C. pen. s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 4

ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a)

și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, art.

64 lit. a) și b) C. pen.

S-a computat din pedeapsă

durata arestului preventiv și s-a menținut măsura obligării

de a nu părăsi țara.

S-a dispus confiscarea

cantității de 543,37 gr. substanță umedă care

conține cocaină, a unui material textil din care a fost extrasă

cocaina depusă la I.G.P.R., precum și a sumei de 38,5 euro

ridicată de la numitul O.A.M.

Pentru a hotărî astfel,

instanța fondului reține că, urmare unei comunicări

efectuate de autoritățile franceze, organele de urmărire

penală din România au fost sesizate că numitul O.A.M. urma să

primească un colet de 1,500 kg cocaină disimulată în obiecte de îmbrăcăminte,

expediat din G.F.

La 27 septembrie 2007 coletul a

intrat pe teritoriul României prin aeroportul H.C. S-a constatat că acesta

avea greutatea de 2,336 kg, la rubrica expeditor figura V.T., iar la rubrica

destinatar O.A.M. În colet s-au găsit 2 pălării de paie, 5

obiecte decorative din paie și răchită, o cutie din material

plastic în formă de inimă, 2 fețe de pernă de culoare bej,

precum și un cearșaf cuvertură în greutate de 1.400 gr., care

prezenta urme de apretare, precum și un tester de cocaină care a

reacționat pozitiv la această substanță.

Aceste împrejurări rezultă

din procesul verbal de efectuare a controlului coletului.

S-a efectuat un raport de constatare

tehnico-științifică prin care s-a stabilit că

cearșaful a fost impregnat cu cocaină, după extracție

obținându-se cantitatea de 553,17 gr. cocaină. 5,3 gr. din aceasta a

fost predată organului de cercetare penală drept contraprobă.

Se mai reține că din

convorbirile telefonice purtate între inculpata A.A.M., aflată în

străinătate, și O.A.M., apelat L., a rezultat cu claritate

că inculpata a facilitat primirea de către O.A.M. a coletului și

că aceasta avea cunoștință de conținutul lui.

În acest sens inculpata a insistat

ca O.A.M. să ridice coletul de la oficiul poștal, subliniind repetat

că în acest colet se află ceva foarte important, fapt ce rezultă

din transcrierea convorbirii telefonice din 28 septembrie 2007.

A mai insistat ca O.A.M. să

verifice imediat conținutul coletului, dacă în interior se află

o pătură sau un cearșaf, dacă au culoarea alb-cenușiu,

dacă materialul este tare la atingere, dacă este

asemănătoare amidonului.

Pentru ajutorul primit inculpata i-a

trimis minorului O.A.M. suma de 38,5 euro.

Instanța fondului a respins

apărările inculpatei potrivit cărora nu a cunoscut conținutul

coletului cu droguri și că intervenția ei în transportul și

ridicarea coletului ar fi fost doar rezultatul dorinței de a o ajuta pe o

oarecare E., prietenă cu expeditorul coletului, să-l primească.

Tribunalul a motivat că

varianta expedierii unui colet cu obiecte fără valoare din G.F. pe o

rută ocolitoare, respectiv prin România, cu cheltuieli suplimentare, este

necredibilă, întrucât nu oferă o explicație rezonabilă.

Prin urmare, instanța fondului

a reținut că faptele inculpatei realizează conținutul infracțiunilor

prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000

și art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Prima instanță a

reținut că în rechizitoriu sunt descrise și alte 2 fapte cu

aceeași încadrare juridică, ce privesc expediția unui alt colet,

pe aceeași cale, care ajunsese deja în Olanda, stabilindu-se că

minorul O.A.M. l-a ridicat de la Oficiul poștal și l-a trimis apoi în

Olanda cu martorul A.M.

S-a motivat că nu există

date suficiente pentru a se concluziona că în acel colet s-ar fi aflat

cocaină.

Prin urmare, cu privire la acel

colet s-a dispus achitarea inculpatei pentru faptele reținute în

rechizitoriu.

Prin Decizia penală nr. 5 din

25 ianuarie 2010 s-au respins apelurile Parchetului de pe lângă Tribunalul

Botoșani și al inculpatei A.A.M. și s-a menținut

măsura preventivă a obligării de a nu părăsi

țara.

Împotriva deciziei au declarat

recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava și inculpata A.A.M.,

care nu a motivat recursul în termenul prev. de art. 385

10

alin. (1)

și (2) C. proc. pen.

În recursul parchetului a fost

criticată decizia Curții de Apel Suceava în ce privește

achitarea inculpatei pentru infracțiunile prev. de art. 26 C. pen. rap. la

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 26 C. pen.

rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în sensul că

în mod greșit au fost interpretate probele administrate în cursul

urmăririi penale și a cercetării judecătorești cu

privire la faptele privind circulația prin România a primului colet.

Tangențial, se susține în recurs că pedeapsa aplicată

inculpatei este prea blândă.

S-a arătat că pe numele

lui O.A.M. au fost trimise 2 colete poștale din G.F. și că

primul colet a fost trimis de martorul A.M. în Olanda, la sora sa, în data de

25 septembrie 2007, prin

p

unctul

de lucru din Botoșani al SC R.T. SRL Fălticeni.

S-a mai motivat că

declarațiile martorilor audiați cu privire la acest colet trebuie

coroborate cu înregistrările convorbirilor telefonice purtate de

inculpată cu martorul O.A.M.

În concluziile scrise intitulate

„motive de recurs”, depuse la dosarul cauzei după expirarea termenului

prevăzut la art. 385

10

alin. (1) și (2) C. proc. pen.,

inculpata A.A.M. critică hotărârile pronunțate pentru

greșita condamnare întrucât fapta ei nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

În esență, se

motivează că inculpata s-a preocupat de circulația coletului

prin România fără a cunoaște că acel colet conținea

droguri.

S-a susținut că nu

există date suficiente, probe suficiente pentru a înfrânge prezumția

de nevinovăție de care trebuie să se bucure inculpata.

În subsidiar, inculpata a apreciat

că pedeapsa aplicată este prea severă, existând motive suficiente

pentru a se pronunța o hotărâre cu aplicarea dispozițiilor

referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În acest

sens fiind starea precară a sănătății ei, faptul

că este studentă, că la data săvârșirii faptei avea 19

ani și că scopul pedepsei poate fi atins și prin

pronunțarea unei pedepse fără executare efectivă.

Motivele de casare invocate de

inculpată, atât în concluziile scrise, cât și în ședința

publică din 21 mai 2010, fac parte din categoria acelora care pot fi luate

în considerare și din oficiu potrivit art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., fiind prevăzute de alin. (1) pct. 18 și 14 din articolul

respectiv.

Recursurile parchetului și

inculpatei nu sunt fondate.

În ce privește recursul

parchetului care critică hotărârile pronunțate pentru motivul de

casare prev. de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., Curtea observă

că în mod temeinic instanța fondului a pronunțat o soluție

de achitare în ce privește primul colet.

Nu există o constatare

expresă cu privire la conținutul primului colet care a fost expediat

în Olanda prin România.

Faptul că acest colet a urmat o

cale comună cu cel de-al doilea colet cu privire la care s-au făcut

analize de laborator, stabilindu-se felul, existența drogurilor în

conținutul său, nu este suficient pentru a concluziona referitor la

vinovăția inculpatei. În concluzie, dubiul profită inculpatei.

Așa fiind, achitarea inculpatei

este legală.

Pe de altă parte, în recursul

procurorului se omite a se observa că în dispozitivul actului de sesizare

al instanței acțiunea penală a fost pusă în mișcare

împotriva inculpatei doar pentru cele 2 infracțiuni pentru care, de

altfel, a și fost condamnată inculpata.

Nici recursul parchetului cu privire

la pedeapsă nu este fondat.

În raport de criteriile de

individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen., de scopul pedepsei astfel

cum este reglementat la art. 52 C. pen., pedeapsa aplicată este corect

individualizată.

Împrejurările de natură a

atenua răspunderea penală a inculpatei sunt dovedite în cauză,

datele ce caracterizează persoana acesteia fiind de natură să

atragă aplicarea dispozițiilor referitoare la circumstanțele

atenuante judiciare.

În ce privește recursul

inculpatei, nici acesta nu este fondat.

Instanța fondului și

instanța de apel au reținut o stare de fapt corespunzătoare

probelor administrate, respectiv proces-verbal de control al coletului

poștal (filele 54 –56, 170-174), raport de constatare

tehnico-științifică din 30 septembrie 2007 a I.G.P.R. -

Laborator Central de Analize și Profil al Drogurilor (filele 58-64),

proces verbal de supraveghere operativă (filele 88-97), procese-verbale de

redare în scris a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate

autorizat (filele 122-153, 406-426), proces-verbal de constatare a

infracțiunii flagrante întocmit la 29 septembrie 2007, declarațiile

martorilor S.V., D.I., A.M.A., R.D., L.D., T.G., C.I.M., A.M., B.I.,

m

.R., M.C., O.A.M.

Apărările inculpatei în

sensul că nu a cunoscut conținutul coletului cu droguri au fost

analizate de instanța fondului și instanța de apel și au

fost înlăturate printr-o interpretare rezonabilă a probelor.

Apărarea inculpatei în sensul

că nu a cunoscut conținutul coletului este înlăturată de

datele ce rezultă din procesele-verbale de interceptare și

înregistrare a convorbirilor telefonice, de interesul manifest al inculpatei

pentru ca pachetul cu droguri să ajungă la destinație prin

intermediul persoanelor pe care le-a antrenat în circulația acestuia.

Atâta vreme cât inculpata nu a

oferit date concrete despre prezumtiva sa prietenă E. este evident că

invocarea acestui nume este o simplă încercare de a eluda răspunderea

penală.

Nici critica inculpatei cu privire

la individualizarea pedepsei nu este fondată.

Așa cum s-a arătat, în

cauză s-a dat o apreciere corectă datelor ce caracterizează

persoana sa.

Pedepsele au fost reduse sub limita

minimă prevăzută de lege.

Față de împrejurarea

că inculpata a dat ajutor la traficarea unei cantități

importante de cocaină, inclusiv peste granițele României, faptele

sale prezintă un pericol concret deosebit.

Or, simpla pronunțare a

pedepsei fără executare nu ar fi de natură să realizeze

scopul prevăzut la art. 52 C. pen., respectiv prevenirea altor

infracțiuni și reeducarea inculpatei.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursurile parchetului

și inculpatei, pe care o va obliga la cheltuieli judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial Suceava și de inculpata A.A.M. împotriva Deciziei penale

nr. 5 din 25 ianuarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția

penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei

de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 4 iunie 2010.