ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 666/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 666/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanții Z.M., D.L., L.V.M.M.D.,
L.A., S.A., N.D., G.G.L., B.M., B.G.P., F.C.V., P.M.R., V.C.D., H.A., B.M., A.A.,
B.S.C., S.C., A.M. și C.I.C. au chemat în judecată pe pârâta D.G.F.P. Iași
solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea seciziei
nr. 11 din 19 decembrie 2008 și a procesului-verbal de inspecție fiscală nr. 26286
din 30 octombrie 2008 prin care au fost obligați la plata sumei totale de 91.760,02
lei formată din 79.867,02 lei sume nete plus 11.893 lei majorări.
Prin sentința civilă nr. 143/
CA din 15 iulie 2009, Curtea de Apel Iași a admis acțiunea formulată de reclamanți
și a anulat decizia nr. 11 din 19 decembrie 2008 emisă de pârâtă.
Împotriva acestei hotărâri,
pârâta D.G.F.P. Iași a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Înainte de a analiza
motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a
fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul
prevăzut de art. 301 C. proc. civ. și de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
privind contenciosul administrativ.
Potrivit art. 301 C. proc.
civ., „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii” iar
conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „hotărârea prin care s-a
soluționat acțiunea în contencios poate fi atacată cu recurs, în termen de 15
zile de la comunicare”.
Din analiza actelor și
lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că sentința atacată a fost
comunicată la data de 27 august 2009, iar recursul a fost înregistrat la data
de 15 septembrie 2009, potrivit rezoluției aflată la fila nr. x a dosarului,
depășindu-se, așadar, termenul legal de 15 zile prevăzut de textele legale sus
citate.
Conform dispozițiilor art. 103
alin. (1) C. proc. civ.: „neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul
când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată
printr-o împrejurare mai sus de voința ei”.
Cum în cauză, recurenta nu a
pretins și nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen a căii
de atac printr-o împrejurare mai presus de voința sa, se va constata că
recursul este tardiv formulat și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,
se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de D.G.F.P. Iași, împotriva sentinței civile nr. 143/ CA din 15 iulie 2009 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv
formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 februarie 2010.