ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2501/2010

Asupra recursului penal de

față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

I. Prin încheierea de ședință din data

de 16 iunie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și

pentru cauze cu minori, s-a menținut măsura arestării preventive

față de fiecare inculpat T.C.A. și J. (fost R.) F.A.

A amânat judecarea cauzei la 09 august

2010, ora 10,00, cu termen dat în cunoștință apelanților

inculpați A.N., S.l., B.R.P., C.R., V.A.G., L.N.D., părții

civile M.V., pentru când se vor cita apelanții inculpați T.C.A., J. (fost

R.) F.A. în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova,

apelanții inculpați și părțile civile.

S-a reținut că verificând

legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive

față de inculplații T.C.A. și J. (fost R.) A., conform art.

300 C. proc. pen., instanța a constatat că aceasta este legală

și temeinică.

Sub aspectul existenței

temeiurilor care au determinat arestarea preventivă, instanța

constată că în speță continuă să fie incidente

dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv inculpații au

fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unor

infracțiuni deosebit de grave și anume: constituire de grup

infracțional organizat, trafic de persoane, șantaj, ultraj contra

bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice, tentativă și

omor calificat, infracțiuni sancționate de leg cu închisoarea în

limite ridicate de pedeapsă iar lăsarea lor în libertate

prezintă pericol concret pentru ordinea publică, neexistând nici un

argument de fapt sau de drept pentru a se dispune cercetarea inculpaților

în stare de libertate cu atât mai mult cu cât aceștia au fost

găsiți vinovați în primă instanță, de faptele ce

constituie obiectul prezentei cauze.

În acest sens, pericolul concret

pentru ordinea publică pe care îl prezenta lăsarea în libertate a

inculpaților trebuie înțeles și apreciat prin raportare nu doar

la elemente ce țin strict de persoana inculpaților sau la

instrumentarea cauzei penale.

Astfel, pericolul social concret

pentru ordinea publică trebuie apreciat prin prisma naturii

infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în

judecată, unele îndreptate contra vieții persoanelor, pentru ca

reacția societății să fie de natură a descuraja orice

alte posibile acțiuni similare ale celorlalți membri ai săi.

Ori, în speță, faptele

inculpaților se încadrează în categoria infracțiunilor cu un

grad ridicat de pericol social, iar pericolul concret pentru ordinea

publică rezidă tocmai în sentimentul ce s-ar naște în

comunitățile locale, de insecuritate și de neputință a

autorităților publice în combaterea unui fenomen ce tinde să ia

amploare.

Este adevărat că în cursul

judecății au apărut și elemente favorabile

inculpaților, în speță, faptul că nici unul dintre martorii

cu identitate protejată nu se mai află în programul special de

protecție a martorilor, dar, pe de altă parte, pentru ambii

inculpați există o dovadă materială reprezentată de

înscrisul emis de D.N.A. Craiova, care duce la presupunerea rezonabilă

că, în cursul privării lor de libertate, inculpații ar fi putut

comite și fapte grave de corupție, cercetările față de

aceștia fiind în curs de derulare.

Din aceste considerente, Curtea

apreciază că aceste noi dovezi nefavorabile inculpaților sunt

suficiente pentru a dovedi că lăsarea lor în libertate

reprezintă un cert pericol pentru ordinea publică, chiar dacă,

din partea administrației locului de detenție există

caracterizări relativ pozitive lor.

Așa fiind și văzând

și dispozițiile art. 300 și art. 160

b

alin. (1)

și (3) C. proc. pen., Curtea va menține măsura arestării

preventive pentru inculpații T.C.A. și J. (fost R.) A.

II. împotriva acestei încheieri de

ședință a declarat recurs inculpatul T.C.A. criticând-o ca

netemeinică solicitând

casarea în parte a încheierii recurate, revocarea

măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare

de libertate, considerând că acesta nu poate influența cursul

judecării cauzei, solicitând ca instanța să aibă în vedere

faptul că nu sunt întrunite cumulativ cerințele prev. de art. 148 lit.

f) C. proc. pen., respectiv temeiurile avute în vedere la luarea măsurii

arestării preventive nu mai subzistă, inculpatul se află în

arest de 3 ani și 5 luni, că i-a fost înfrânt dreptul la libertate.

Examinând actele și

lucrările dosarului, încheierea de ședință recurată în

raport de motivele de critică invocate cât și din oficiu sub toate

aspectele de fapt și de drept, așa cum prevăd dispozițiile art.

385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, are în vedere că

recursul declarat de inculpatul

T.C.A. se privește ca nefondat și urmează a

fi respins ca atare în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Aceasta întrucât se are în vedere în

primul rând că încheierea criticată este corespunzător

motivată în cuprinsul paginilor 2-3 ale acesteia, generând consecința

că nu subzistă motivul de critică că s-a încadra în cazul

de casare prev. de art. 385

9

pct. 9 teza I C. proc. pen.

Concomitent, prin încheierea

recurată instanța de apel a Curții de Apel Craiova

investită cu soluționarea apelului formulat de inculpatul T.C.A. împotriva

sentinței penale nr. 406 din 30 septembrie 2009, pronunțată de

Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 2053/85/2007, având ca obiect traficul de

persoane (Legea nr. 678/2001 art. 12 a făcut o judicioasă

aplicație a dispozițiilor art. 160

b

alin. (1) și (3) C.

proc. pen. combinat cu art. 300

2

C. proc. pen.

Astfel, pe de o parte subzistă

temeiurile de fapt ce au determinat luarea măsurii arestării

preventive în cauză față de inculpatul T.C.A. constând în

esență în aceea că în cursul anului 2002 a traficat în Spania împreună cu alte persoane pe martorele audiate cu identitate

protejată P.M. și V.L., unde le-a obligat pe acestea să se

prostitueze în favoarea sa, în cursul anului 2004, împreună cu

inculpații J.F.A. și C.D.G. a procedat la constituirea unui grup

infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni grave

și pentru a-și asigura importante beneficii financiare și

materiale, a provocat distrugeri în data de 28 iulie 2006 la sediul I.P.J.

Sibiu precum și indignarea cetățenilor prin tulburarea

liniștii și ordinii publice cu aceeași ocazie și care în

data de 28 iulie 2007 a procedat la șantajarea patronului unei

societăți comerciale în vederea impunerii la aceasta a unor

angajați dintre persoanele componente ale grupului organizat și s-a

deplasat la Spitalul Clinic Județean Sibiu având asupra sa o sabie tip

„ninja” și un cuțit, unde a adus în stare de neîntrebuințare mai

multe bunuri, a provocat scandal public, a produs indignarea cedlor

prezenți și a tulburat în mod grav liniștea și ordinea

publică, și unde a aplicat o lovitură cu respectiva sabie

părții civile T.L.C. într-o zonă anatomică vitală,

capul și cu intensitate ridicată.

Concomitent, subzistă și

temeiurile de drept relative la dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc.

pen. ce au determinat luarea aceleiași măsuri preventive întrucât

pedepsele prevăzute pentru infracțiunile imputate de constituire de

grup infracțional organizat, trafic de persoane, șantaj, ultraj

contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice, tentativă la

omor calificat sunt mai mari de 4 ani și există probe că

lăsarea în libertate a recurentului inculpat T.C.A. prezintă pericol

concret pentru ordinea publică dedus din natura infracțiunilor extrem

de grave prin care se înfrânge ordinea publică ori altele au fost

îndreptate contra vieții persoanelor cât și din temerea

indubitabilă că s-ar naște în comunitatea locală că

și viețile altor persoane s-ar afla în pericol dacă reacția

de apărare socială nu ar fi suficient de potentă prin

menținerea în continuare în arest preventiv a recurentului inculpat.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva Deciziei penale nr. 36 din 17

februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și

pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat B.I.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu

pentru intimatul inculpat B.I., în sumă de 200 lei, se va suporta din

fondul M.J.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu

soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Craiova, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 iunie 2010.