ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2501/2010

Asupra recursului

penal de față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Prin încheierea de ședință din data de 16

iunie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori

s-a menținut măsura arestării preventive față de fiecare inculpat T.C.A. și J.

(fost R.) F.A.

A amânat judecarea

cauzei la 9 august 2010, ora 10,00, cu termen dat în cunoștință apelanților

inculpați A.N., S.I., B.R.P., C.R., V.A.Gh., L.N.D., părții civile M.V., pentru

când se vor cita apelanții inculpați T.C.A., J. (fost R.) F.A. în Penitenciarul

de Maximă Siguranță Craiova, apelanții inculpați și părțile civile.

S-a reținut că

verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive față de

inculpații T.C.A. și J. (fost R.) A., conform art. 300 C. proc. pen., instanța

a constatat că aceasta este legală și temeinică.

Sub aspectul

existenței temeiurilor care au determinat arestarea preventivă, instanța

constată că în speță continuă să fie incidente dispozițiile art. 148 lit. f) C.

proc. pen., respectiv inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea

unor infracțiuni deosebit de grave și anume: constituire de grup infracțional

organizat, trafic de persoane, șantaj, ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea ordinii publice, tentativă și omor calificat, infracțiuni

sancționate de leg cu închisoarea în limite ridicate de pedeapsă iar lăsarea lor

în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, neexistând nici

un argument de fapt sau de drept pentru a se dispune cercetarea inculpaților în

stare de libertate cu atât mai mult cu cât aceștia au fost găsiți vinovați în

primă instanță, de faptele ce constituie obiectul prezentei cauze.

În acest sens,

pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezenta lăsarea în

libertate a inculpaților trebuie înțeles și apreciat prin raportare nu doar la

elemente ce țin strict de persoana inculpaților sau la instrumentarea cauzei

penale.

Astfel, pericolul

social concret pentru ordinea publică trebuie apreciat prin prisma naturii

infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, unele

îndreptate contra vieții persoanelor, pentru ca reacția societății să fie de

natură a descuraja orice alte posibile acțiuni similare ale celorlalți membri

ai săi.

Ori, în speță,

faptele inculpaților se încadrează în categoria infracțiunilor cu un grad

ridicat de pericol social, iar pericolul concret pentru ordinea publică rezidă

tocmai în sentimentul ce s-ar naște în comunitățile locale, de insecuritate și

de neputință a autorităților publice în combaterea unui fenomen ce tinde să ia

amploare.

Este adevărat că în

cursul judecății au apărut și elemente favorabile inculpaților, în speță,

faptul că nici unul dintre martorii cu identitate protejată nu se mai află în

programul special de protecție a martorilor, dar, pe de altă parte, pentru

ambii inculpați există o dovadă materială reprezentată de înscrisul emis de

D.N.A. Craiova, care duce la presupunerea rezonabilă că, în cursul privării lor

de libertate, inculpații ar fi putut comite și fapte grave de corupție,

cercetările față de aceștia fiind în curs de derulare.

Din aceste

considerente, Curtea apreciază că aceste noi dovezi nefavorabile inculpaților

sunt suficiente pentru a dovedi că lăsarea lor în libertate reprezintă un cert

pericol pentru ordinea publică, chiar dacă, din partea administrației locului

de detenție există caracterizări relativ pozitive lor.

Așa fiind și văzând

și dispozițiile art. 300 și art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc.

pen., Curtea va menține măsura arestării preventive pentru inculpații T.C.A. și

J. (fost R.) A.

II. Împotriva acestei

încheieri de ședință a declarat recurs inculpatul T.C.A. criticând-o ca

netemeinică solicitând casarea în parte a încheierii recurate, revocarea

măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate,

considerând că acesta nu poate influența cursul judecării cauzei, solicitând ca

instanța să aibă în vedere faptul că nu sunt întrunite cumulativ cerințele

prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv temeiurile avute în vedere

la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, inculpatul se află în

arest de 3 ani și 5 luni, că i-a fost înfrânt dreptul la libertate.

Examinând actele și

lucrările dosarului, încheierea de ședință recurată în raport de motivele de

critică invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, așa

cum prevăd dispozițiile art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta

Curte, are în vedere că recursul declarat de inculpatul T.C.A. se privește ca

nefondat și urmează a fi respins ca atare în baza art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen.

Aceasta întrucât se

are în vedere în primul rând că încheierea criticată este corespunzător

motivată în cuprinsul paginilor 2 - 3 ale acesteia, generând consecința că nu

subzistă motivul de critică că s-a încadra în cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 9 teza I C. proc. pen.

Concomitent, prin

încheierea recurată instanța de apel a Curții de Apel Craiova învestită cu

soluționarea apelului formulat de inculpatul T.C.A. împotriva Sentinței penale

nr. 406 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr.

2053/85/2007, având ca obiect traficul de persoane (Legea nr. 678/2001 art. 12

a făcut o judicioasă aplicație a dispozițiilor art. 160

b

alin. (1)

și (3) C. proc. pen. combinat cu art. 300

2

C. proc. pen.

Astfel, pe de o parte

subzistă temeiurile de fapt ce au determinat luarea măsurii arestării preventive

în cauză față de inculpatul T.C.A. constând în esență în aceea că în cursul

anului 2002 a traficat în Spania împreună cu alte persoane pe martorele audiate

cu identitate protejată „P.M.” și „V.L.”, unde le-a obligat pe acestea să se

prostitueze în favoarea sa, în cursul anului 2004, împreună cu inculpații

J.F.A. și C.D.Gh. a procedat la constituirea unui grup infracțional organizat

în scopul comiterii de infracțiuni grave și pentru a-și asigura importante

beneficii financiare și materiale, a provocat distrugeri în data de 28 iulie

2006 la sediul I.P.J. Sibiu precum și indignarea cetățenilor prin tulburarea

liniștii și ordinii publice cu aceeași ocazie și care în data de 28 iulie 2007

a procedat la șantajarea patronului unei societăți comerciale în vederea

impunerii la aceasta a unor angajați dintre persoanele componente ale grupului

organizat și s-a deplasat la Spitalul Clinic Județean Sibiu având asupra sa o

sabie tip „ninja” și un cuțit, unde a adus în stare de neîntrebuințare mai

multe bunuri, a provocat scandal public, a produs indignarea celor prezenți și

a tulburat în mod grav liniștea și ordinea publică, și unde a aplicat o

lovitură cu respectiva sabie părții civile T.L.C. într-o zonă anatomică vitală,

capul și cu intensitate ridicată.

Concomitent, subzistă

și temeiurile de drept relative la dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen.

ce au determinat luarea aceleiași măsuri preventive întrucât pedepsele

prevăzute pentru infracțiunile imputate de constituire de grup infracțional

organizat, trafic de persoane, șantaj, ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea ordinii publice, tentativă la omor calificat sunt mai mari de 4 ani

și există probe că lăsarea în libertate a recurentului inculpat T.C.A. prezintă

pericol concret pentru ordinea publică dedus din natura infracțiunilor extrem

de grave prin care se înfrânge ordinea publică ori altele au fost îndreptate

contra vieții persoanelor cât și din temerea indubitabilă că s-ar naște în

comunitatea locală că și viețile altor persoane s-ar afla în pericol dacă

reacția de apărare socială nu ar fi suficient de potentă prin menținerea în

continuare în arest preventiv a recurentului inculpat.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva

Deciziei penale nr. 36 din 17 februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția

penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat B.I.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B.I., în sumă de 200

RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile

judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Craiova, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 iunie 2010.

Procesat de GGC - LM