ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față, În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. La data de 19 noiembrie 2009 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, plângerea formulată de petiționarul A.I. împotriva magistraților M.D.M., Z.P., G.I. de la Înalta Curte de Casație și Justiție și a delegatului Ministerului Public care a participat la soluționarea cauzei din dosarul nr. 6172/1/2009 al Secției penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorilor, fals intelectual și nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive și executorii.

Se motivează în fapt că la data de 23 octombrie 2009 a fost înaintată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere penală vizându-i pe magistrații intimați nominalizați întrucât a fost refuzată cercetarea pentru a nu emite un act fals și abuziv împotriva actelor probatorii și cu nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive și executorii prin încheierile 63 din dosarul nr. 15/2003 al Curții Supreme de Justiție și nr. 224 din dosarul nr. 6157/2004 al Secției penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție. II. Examinând actele și lucrările dosarului, plângerea penală de față, din oficiu, Înalta Curte are în vedere cu titlu de premisă că prin dispozițiile imperative ale art. 209 alin. (3) teza antepenultimă C. proc.

pen. se statuează că „urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror, în ... cazurile arătate în ... art. 29 pct. 1 din prezentul cod...” Rezultă astfel că urmărirea penală se efectuează obligatoriu de către procuror inclusiv în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 29 pct. 1 lit. f) teza I C. proc. pen., respectiv cele imputat a fi săvârșite de către judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Așa fiind pe calea unui silogism logico formal și juridic se conchide că în speță plângerea penală de față a fost greșit îndreptată instanței secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și în consecință urmează ca în baza art. 222 alin. (7) C. proc. pen. să se dispună trimiterea acesteia la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E În baza art. 222 alin. (7) C. proc. pen. trimite plângerea penală formulată de petiționarul A.I., la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, spre competentă soluționare. Cu recurs în 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi 20 ianuarie 2010.