ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5053/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Tribunalul Teleorman, secția civilă, prin sentința civilă nr. 94 din 17 iunie 2009, a admis contestația formulată de contestatoarea B.E.S., împotriva Dispoziției nr. 1727 din 18 noiembrie 2007 emisă de intimata Primăria orașului Zimnicea; a anulat dispoziția atacată și pe cale de consecință: a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru contestatoarea B.E.S., pentru imobilul situat în Zimnicea compus din teren în suprafață de 288 mp și o prăvălie cu trei încăperi, construită din cărămidă și acoperită cu țiglă, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, B.E.S., contestatoare în condițiile Legii nr. 10/2001, a făcut dovada că autorul ei a fost proprietarul imobilului în litigiu, imobil care în anul 1977, după cutremur a fost demolat de primărie, iar pe actualul amplasament al acestuia se află parcul orașului Zimnicea, după ce imobilul a fost expropriat prin Decretul nr. 138/1977. Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia civilă nr. 588 din 18 noiembrie 2009, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă Primăria orașului Zimnicea, împotriva sentinței civile nr. 94 din 17 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B.E.S.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că „reclamanta este unica moștenitoare a autorului C.V.S. și că acesta este proprietarul imobilului în litigiu situat în Zimnicea, județul Teleorman. Împotriva deciziei civile mai sus menționată a declarat recurs Primăria orașului Zimnicea, prin Primar, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece; - Reclamanta nu a făcut dovada că este proprietara imobilului în litigiu situat în Zimnicea, județul Teleorman și nici că imobilul revendicat a fost în proprietatea autorului său la momentul exproprierii. - Nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001.

Recursul nu este fondat. Reclamanta B.E.S. a solicitat anularea Dispoziției nr. 1727 din 8 noiembrie 2007 emisă de Primăria orașului Zimnicea și pe cale de consecință a solicitat măsuri reparatorii prin echivalent, pentru imobilul în litigiu, situat în orașul Zimnicea, care a aparținut autorului său C.V.S. Cu certificatul de moștenitor nr. 62 din 13 aprilie 21009, reclamanta a făcut dovada că este unica moștenitoare a autorului său, iar cu titlu de proprietate, act de vânzare-cumpărare, fila 16, 17 dosar fond, reclamanta a făcut dovada că autorul său a fost proprietarul imobilului în litigiu.

Susținerea recurentei Primăria orașului Zimnicea, în sensul că reclamanta nu a făcut dovada calității de proprietar al imobilului în litigiu ce a rămas de pe urma tatălui său și că nu a depus acte doveditoare din care să rezulte calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în condițiile art. 3, art. 4 din Legea nr. 10/2001, nu este fondată pentru considerentele menționate. Ca atare, instanța de apel, în mod judicios, a statuat că reclamata are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent în temeiul art. 18 lit. b) din Legea nr. 10/2001, coroborat cu dispozițiile Legii nr. 247/2005, Titlul VII. Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va reține că motivele de recurs invocate de recurentă nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., și, în consecință, se va respinge recursul ca nefondat. În conformitate cu dispozițiile art. 247 C. proc. civ., urmează ca recurenta Primăria orașului Zimnicea să fie obligată la plata sumei de 2.500 lei cu titlu cheltuieli de judecată, către intimata B.E.S.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Primăria orașului Zimnicea împotriva deciziei nr. 588 din 18 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Obligă recurenta Primăria orașului Zimnicea la plata sumei de 2.500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata B.E.S. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2010.