ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 785/2007

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman, secția civilă, la 10 mai 2004 G.E. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Primăria orașului Zimnicea, Ministerul Finanțelor Publice și A.V.A.S., anularea dispoziției nr. 708 din 5 aprilie 2004 emisă de Primarul municipiului Zimnicea și obligarea la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul din Zimnicea. În motivarea cererii s-a arătat că reclamanta a făcut dovada calității sale de moștenitoare a părinților săi precum și a faptului că imobilul pentru care s-au solicitat despăgubiri a fost preluat abuziv. Construcția a fost demolată iar o parte din teren este în prezent liber.

Prin sentința civilă nr. 390 din 10 mai 2005 Tribunalul Teleorman, secția civilă a admis contestația, a anulat dispoziția nr. 708 din 5 aprilie 2004 emisă de Primăria municipiului Zimnicea și a stabilit că reclamantei i se cuvine suma de 2.255.224.000 lei cu titlu de despăgubiri. A obligat Primăria municipiului Zimnicea să restituie contestatoarei terenul de 510 mp situat în Zimnicea. A fost respinsă contestația împotriva A.V.A.S. pentru lipsa calității procesuale pasive. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că autorii contestatoarei au avut o proprietate imobiliară care a trecut în proprietatea statului fără să se fi emis un act din care să rezulte modalitatea trecerii. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Primăria orașului Zimnicea și D.G.F.P.

Teleorman. Prin decizia civilă nr. 296 din 5 iulie 2006 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost respins apelul Primăriei orașului Zimnicea și a fost admis apelul D.G.F.P. Teleorman. Sentința a fost schimbată în parte în sensul că a fost respinsă contestația împotriva Ministerului Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia. În considerentele hotărârii sale instanța de apel a arătat că față de dispozițiile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001 în mod legal și temeinic instanța de fond a acordat contestatoarei despăgubiri pentru construcțiile demolate, suma fiind stabilită pe baza unei expertize tehnice de specialitate. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.

În cauză calitate procesuală pasivă are numai emitentul dispoziției/deciziei. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de Primăria orașului Zimnicea care, după ce a reluat în sinteză cele hotărâte prin sentință a arătat că litigiul a fost soluționat nelegal în raport cu prevederile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001, fiind stabilit dreptul contestatoarei la măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri bănești. Potrivit acestui articol, măsurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital. În mod greșit i-a fost restituit contestatoarei terenul în natură deoarece a solicitat numai despăgubiri bănești.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ. Analizând hotărârea atacată, în limitele criticii formulate prin motivele de recurs și în raport de dovezile administrate înaintea instanțelor de fond, Înalta Curte a apreciat că recursul este întemeiat în sensul următoarelor considerente: 1. Conform art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001, în situațiile prevăzute la alin. (2), (3) și (4), măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

În condițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Iar conform alin. (5) și (6) al aceluiași text, Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare. După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate, și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire. Așadar, după modificarea Legii nr. 10/2001 despăgubirile pentru imobilele care nu mai pot fi restituite în natură, se acordă potrivit legii speciale 247/2005, după procedura instituită de titlul VII.

În speță, construcția preluată de la autorii contestatoarei a fost demolată în întregime. Drept urmare, în privința imobilului construcție devin incidente dispozițiile susmenționate. Întrucât prima instanță a stabilit cuantumul despăgubirilor, iar instanța de apel a păstrat această soluție, respingând apelul declarat de pârâtă, s-a făcut aplicarea greșită a prevederilor susmenționate. Drept urmare această critică întrunește cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.; 2. Critica privitoare la restituirea în natură a terenului nu poate fi primită întrucât ea nu a fost dedusă și instanței de apel. Ca atare, omisso medio nu se poate verifica dacă instanțele au făcut sau nu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Având în vedere cele mai sus arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi admis și hotărârea atacată va fi modificată în parte în sensul că, în temeiul art. 296 C. proc. civ. va fi admis apelul Primăriei orașului Zimnicea. Sentința va fi schimbată în parte în sensul că se constată dreptul contestatoarei la măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri potrivit legii speciale. Urmează să păstreze celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta Primăria orașului Zimnicea împotriva deciziei civile nr. 296 din 5 iulie 2006 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, și în consecință: Modifică în parte decizia în sensul că admite apelul declarat de Primăria orașului Zimnicea împotriva sentinței civile nr. 390 din 10 mai 2005 a Tribunalului Teleorman, secția civilă. Schimbă în parte sentința în sensul că se constată dreptul contestatoarei la măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri potrivit legii speciale pentru imobilul construcție. Păstrează celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2007.