ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7833/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7833/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Deliberând,
în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut
următoarele:
Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția civilă, la 3 aprilie 2006
reclamanții R.G. și R.S. au solicitat completarea dispozitivului sentinței
civile nr. 1693 din 21 decembrie 2005 și îndreptarea erorilor materiale din
cuprinsul aceleiași hotărâri.
În motivarea
cererii s-a arătat că instanța a omis să se pronunțe cu privire la
măsurile reparatorii în echivalent pentru
întregul imobil situat în Calafat,
județ Dolj.
Din eroare de
calcul instanța a stabilit că suma ce se cuvine reclamanților
trebuie stabilită prin scăderea din valoarea
actuală a imobilului a valorii încasate de
reclamanți la data preluării
imobilului.
Prin sentința
civilă nr. 427 din 28 aprilie 2006 Tribunalul Dolj, secția civilă, a respins
cererea ca nefondată.
Pentru a hotărî
astfel, prima instanță a reținut că din cuprinsul notificării formulată de
reclamanți la 11 iulie 2007 cât și din cuprinsul contestației împotriva
Dispoziției nr. 1053 din 16 noiembrie 2004 emisă
de Primarul municipiului Calafat
reiese că obiectul cererii întemeiată
pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 a privit numai acordarea de despăgubiri
pentru imobilul construcție ce a fost expropriat în temeiul Decretului nr.
468/1978, nu și pentru teren. In aceste condiții, instanța s-a pronunțat în
limita învestirii.
Cererea privind
îndreptarea erorii materiale este nefondată deoarece suma reținută de instanță
ca valoare actuală a imobilului construcție pentru care s-au
solicitat măsuri reparatorii este cea cuprinsă în
raportul de expertiză, fiind diferența
dintre valoarea actualizată a
sumei primită la data demolării imobilului și valoarea de piață a construcției.
Apelurile
declarate de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 427 din 28 aprilie 2006
și a sentinței civile nr. 1693 din 21 decembrie 2005 au fost respinse ca
nefondate prin decizia civilă nr. 921 din 28 noiembrie 2006 pronunțată de
Curtea de Apel Craiova, secția civilă.
În
considerentele hotărârii sale instanța de apel a arătat că prima instanță a
efectuat două rapoarte de expertiză tehnică pentru determinarea cuantumului
despăgubirilor corespunzătoare imobilului
construcție cu destinație de locuință, și a
omologat raportul de
expertiză care a avut în vedere criteriile de evaluare cuprinse în Legea nr.
10/2001.
Cât privește
hotărârea de completare a dispozitivului, instanța s-a pronunțat corect în
limitele învestirii, numai cu privire la cele solicitate prin notificare, și
care
a făcut obiectul dispoziției contestate,
neputându-se acorda despăgubiri pentru bunuri ce nu au fost cuprinse în
notificare. Terenul aferent construcției a constituit obiectul legii fondului
funciar, reclamanților fiindu-le acordată suprafața de 400 mp teren intravilan
pe raza municipiului Calafat.
Cererea de îndreptare a erorii materiale a fost soluționată corect,
cuantumul despăgubirilor prevăzute în dispozitiv fiind corespunzătoare valorii
imobilului, măsurile reparatorii reprezentând diferența dintre valoarea
reactualizată a sumei primită la data demolării imobilului și valoarea de piață
a construcției.
Î
mpotriva acestei hotărâri reclamanții au declarat
recurs critica, nemotivată în
drept,
vizând următoarele aspecte:
Hotărârea instanței de apel este nelegală deoarece reclamanții au depus
acte
care atestă că au formulat notificare
în termenul prevăzut de lege și pentru teren, iar
instanța a fost
învestită cu privire la solicitarea acestora de a li se acorda măsuri
reparatorii și pentru suprafața de 330 mp.
Î
n mod greșit și prin ignorarea actelor depuse la dosar în apel s-a
considerat că terenul aferent construcției a constituit obiectul legii fondului
funciar și pentru care a fost acordată suprafața de 400 mp.
Cât privește imobilul construcție, raportul de expertiză nu este corect
și reclamanții sunt vădit prejudiciați pentru că a fost subevaluat.
Cererea de îndreptare a erorii materiale a fost respinsă în mod greșit,
din modalitatea de calcul rezultând o altă sumă decât cea înscrisă în
dispozitiv.
Analizând
recursul, în limitele criticii formulate prin motivele de recurs și în
raport de dovezile administrate înaintea
instanțelor de fond, Înalta Curte a apreciat că recursul este întemeiat în
sensul celor ce urmează:
Prin cererea
introductivă de instanță de la 12 ianuarie 2005 reclamanții R.G. și R.S. au
solicitat anularea Dispoziției nr. 1053 din 16 noiembrie 2004 emisă de Primarul
municipiului Calafat și acordarea de
despăgubiri
pentru imobilul cu destinație de locuință
, demolat abuziv.
În motivarea cererii
s-a arătat că imobilul deținut de reclamanți până în anul 1984 era compus din 3
camere, 2 holuri, baie, bucătărie, pivniță, garaj „curte cu beton, împrejmuire
cu scândură, canalizare cu hazna de cărămidă, porți metalice".
La termenul din 8
aprilie 2005 reclamanta R.S. a formulat „supliment de acțiune pentru diferența
de preț pentru terenul ce l-am deținut în zona 0 a municipiului Calafat".
Pronunțându-se
asupra cererii de completare a dispozitivului, ambele instanțe
au arătat că reclamanții nu au solicitat acordarea
de măsuri reparatorii și pentru teren, astfel încât contestația împotriva
dispoziției primarului a fost soluționată în limitele învestirii.
Procedând în
felul arătat, instanțele de fond nu au analizat cererea de completare a
acțiunii introductive de instanță, motiv pentru care sunt îndeplinite
cerințele art. 312 alin. (3) teza
I
C. proc. civ. pentru casarea
hotărârii date în privința apelului împotriva sentinței având ca obiect cererea
de completare. In condițiile art.
297
alin. (1) C. proc. civ., sentința va fi desființată în partea privitoare la
soluția asupra cererii de completare și pricina va fi trimisă spre rejudecarea
în primă instanță a acestei cereri.
Recursul în
privința cererii de îndreptare a erorii materiale nu este întemeiat întrucât în
temeiul art. 11 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, în cazul imobilelor
expropriate prevăzute la alin. (2)-(4) valoarea măsurilor reparatorii se
stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru
teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din
imobilul expropriat - teren și construcții - care nu se poate restitui în
natură.
Așadar, ambele
instanțe de fond au apreciat corect cuantumul măsurilor reparatorii cuvenite
reclamanților, nefiind vorba de nicio eroare materială.
În fine,
criticile privitoare la soluția de respingere a apelului împotriva sentinței
civile nr. 1693 din 21 decembrie 2005 nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C.
proc. civ. deoarece greșita apreciere a probelor, respectiv faptul că instanța
nu a admis obiecțiunile formulate de reclamanți și nu a dispus efectuarea unei
noi expertize, nu constituie un motiv de nelegalitate a hotărârii. Prevederile
art. 304 pct. 11 C. proc. civ. au fost abrogate prin art.
I
pct.
112 din O.U.G. nr. 138/2000.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursul declarat de reclamanții R.G. și R.S. împotriva deciziei civile nr. 921
din 28 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă, și
în consecință:
Casează în parte decizia
susmenționată și admite apelul declarat de
reclamanți
împotriva sentinței civile nr. 427 din 28 aprilie 2006 a Tribunalului Dolj.
Desființează
sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Păstrează celelalte dispoziții ale deciziei.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 noiembrie
2007.