ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7833/2007

Deliberând,

în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut

următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția civilă, la 3 aprilie 2006

reclamanții R.G. și R.S. au solicitat completarea dispozitivului sentinței

civile nr. 1693 din 21 decembrie 2005 și îndreptarea erorilor materiale din

cuprinsul aceleiași hotărâri.

În motivarea

cererii s-a arătat că instanța a omis să se pronunțe cu privire la

măsurile reparatorii în echivalent pentru

întregul imobil situat în Calafat,

județ Dolj.

Din eroare de

calcul instanța a stabilit că suma ce se cuvine reclamanților

trebuie stabilită prin scăderea din valoarea

actuală a imobilului a valorii încasate de

reclamanți la data preluării

imobilului.

Prin sentința

civilă nr. 427 din 28 aprilie 2006 Tribunalul Dolj, secția civilă, a respins

cererea ca nefondată.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că din cuprinsul notificării formulată de

reclamanți la 11 iulie 2007 cât și din cuprinsul contestației împotriva

Dispoziției nr. 1053 din 16 noiembrie 2004 emisă

de Primarul municipiului Calafat

reiese că obiectul cererii întemeiată

pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 a privit numai acordarea de despăgubiri

pentru imobilul construcție ce a fost expropriat în temeiul Decretului nr.

468/1978, nu și pentru teren. In aceste condiții, instanța s-a pronunțat în

limita învestirii.

Cererea privind

îndreptarea erorii materiale este nefondată deoarece suma reținută de instanță

ca valoare actuală a imobilului construcție pentru care s-au

solicitat măsuri reparatorii este cea cuprinsă în

raportul de expertiză, fiind diferența

dintre valoarea actualizată a

sumei primită la data demolării imobilului și valoarea de piață a construcției.

Apelurile

declarate de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 427 din 28 aprilie 2006

și a sentinței civile nr. 1693 din 21 decembrie 2005 au fost respinse ca

nefondate prin decizia civilă nr. 921 din 28 noiembrie 2006 pronunțată de

Curtea de Apel Craiova, secția civilă.

În

considerentele hotărârii sale instanța de apel a arătat că prima instanță a

efectuat două rapoarte de expertiză tehnică pentru determinarea cuantumului

despăgubirilor corespunzătoare imobilului

construcție cu destinație de locuință, și a

omologat raportul de

expertiză care a avut în vedere criteriile de evaluare cuprinse în Legea nr.

10/2001.

Cât privește

hotărârea de completare a dispozitivului, instanța s-a pronunțat corect în

limitele învestirii, numai cu privire la cele solicitate prin notificare, și

care

a făcut obiectul dispoziției contestate,

neputându-se acorda despăgubiri pentru bunuri ce nu au fost cuprinse în

notificare. Terenul aferent construcției a constituit obiectul legii fondului

funciar, reclamanților fiindu-le acordată suprafața de 400 mp teren intravilan

pe raza municipiului Calafat.

Cererea de îndreptare a erorii materiale a fost soluționată corect,

cuantumul despăgubirilor prevăzute în dispozitiv fiind corespunzătoare valorii

imobilului, măsurile reparatorii reprezentând diferența dintre valoarea

reactualizată a sumei primită la data demolării imobilului și valoarea de piață

a construcției.

Î

mpotriva acestei hotărâri reclamanții au declarat

recurs critica, nemotivată în

drept,

vizând următoarele aspecte:

Hotărârea instanței de apel este nelegală deoarece reclamanții au depus

acte

care atestă că au formulat notificare

în termenul prevăzut de lege și pentru teren, iar

instanța a fost

învestită cu privire la solicitarea acestora de a li se acorda măsuri

reparatorii și pentru suprafața de 330 mp.

Î

n mod greșit și prin ignorarea actelor depuse la dosar în apel s-a

considerat că terenul aferent construcției a constituit obiectul legii fondului

funciar și pentru care a fost acordată suprafața de 400 mp.

Cât privește imobilul construcție, raportul de expertiză nu este corect

și reclamanții sunt vădit prejudiciați pentru că a fost subevaluat.

Cererea de îndreptare a erorii materiale a fost respinsă în mod greșit,

din modalitatea de calcul rezultând o altă sumă decât cea înscrisă în

dispozitiv.

Analizând

recursul, în limitele criticii formulate prin motivele de recurs și în

raport de dovezile administrate înaintea

instanțelor de fond, Înalta Curte a apreciat că recursul este întemeiat în

sensul celor ce urmează:

Prin cererea

introductivă de instanță de la 12 ianuarie 2005 reclamanții R.G. și R.S. au

solicitat anularea Dispoziției nr. 1053 din 16 noiembrie 2004 emisă de Primarul

municipiului Calafat și acordarea de

despăgubiri

pentru imobilul cu destinație de locuință

, demolat abuziv.

În motivarea cererii

s-a arătat că imobilul deținut de reclamanți până în anul 1984 era compus din 3

camere, 2 holuri, baie, bucătărie, pivniță, garaj „curte cu beton, împrejmuire

cu scândură, canalizare cu hazna de cărămidă, porți metalice".

La termenul din 8

aprilie 2005 reclamanta R.S. a formulat „supliment de acțiune pentru diferența

de preț pentru terenul ce l-am deținut în zona 0 a municipiului Calafat".

Pronunțându-se

asupra cererii de completare a dispozitivului, ambele instanțe

au arătat că reclamanții nu au solicitat acordarea

de măsuri reparatorii și pentru teren, astfel încât contestația împotriva

dispoziției primarului a fost soluționată în limitele învestirii.

Procedând în

felul arătat, instanțele de fond nu au analizat cererea de completare a

acțiunii introductive de instanță, motiv pentru care sunt îndeplinite

cerințele art. 312 alin. (3) teza

I

C. proc. civ. pentru casarea

hotărârii date în privința apelului împotriva sentinței având ca obiect cererea

de completare. In condițiile art.

297

alin. (1) C. proc. civ., sentința va fi desființată în partea privitoare la

soluția asupra cererii de completare și pricina va fi trimisă spre rejudecarea

în primă instanță a acestei cereri.

Recursul în

privința cererii de îndreptare a erorii materiale nu este întemeiat întrucât în

temeiul art. 11 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, în cazul imobilelor

expropriate prevăzute la alin. (2)-(4) valoarea măsurilor reparatorii se

stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru

teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din

imobilul expropriat - teren și construcții - care nu se poate restitui în

natură.

Așadar, ambele

instanțe de fond au apreciat corect cuantumul măsurilor reparatorii cuvenite

reclamanților, nefiind vorba de nicio eroare materială.

În fine,

criticile privitoare la soluția de respingere a apelului împotriva sentinței

civile nr. 1693 din 21 decembrie 2005 nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. deoarece greșita apreciere a probelor, respectiv faptul că instanța

nu a admis obiecțiunile formulate de reclamanți și nu a dispus efectuarea unei

noi expertize, nu constituie un motiv de nelegalitate a hotărârii. Prevederile

art. 304 pct. 11 C. proc. civ. au fost abrogate prin art.

I

pct.

112 din O.U.G. nr. 138/2000.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de reclamanții R.G. și R.S. împotriva deciziei civile nr. 921

din 28 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă, și

în consecință:

Casează în parte decizia

susmenționată și admite apelul declarat de

reclamanți

împotriva sentinței civile nr. 427 din 28 aprilie 2006 a Tribunalului Dolj.

Desființează

sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Păstrează celelalte dispoziții ale deciziei.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 noiembrie

2007.