ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 369/2010

Deliberând asupra recursului civil de față:

Din examinarea actelor dosarului, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 1627 din 14

octombrie 2008, Tribunalul Olt, secția civilă, a respins ca neîntemeiată

contestația formulată de A.R., vizând anularea dispoziției nr. 328 din 1

februarie 2006, emisă de Primăria comunei Voineasa, prin care s-a respins

cererea de restituire în natură a imobilelor ce au făcut obiectul notificării

nr. 322/N/2001 și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în condițiile

Titlului VII al Legii nr. 247/2005.

Apelul declarat de reclamantă, a

fost admis de Curtea de Apel Craiova, secția civilă, care, prin decizia nr. 7

din 8 ianuarie 2008, a schimbat sentința în sensul că admițând contestația, a

anulat în parte dispoziția și a dispus acordarea măsurilor reparatorii, în

condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul notificat –

clădire moară – către toate persoanele îndreptățite, respectiv B.N., A.R. și G.D.

A menținut restul prevederilor

dispoziției atacate.

În cauză, a declarat recurs în

termen legal, primarul comunei Voineasa, fără a indica temeiul de drept.

Susținerea de fapte și afirmații,

din cuprinsul cererii de recurs, nu este structurată din punct de vedere

juridic, în așa fel încât să se poată reține, cel puțin din oficiu, o critică

susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de casare sau de modificare prevăzute

de art. 304 C. proc. civ. în limita cărora să se poată exercita controlul

judiciar în recurs.

Recursul este nul.

Cauza recursului constă în

nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie

să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Așadar, simpla

nemulțumire a părții de hotărârea pronunțată nu este suficientă, după cum nu

este suficientă nici afirmația generală că hotărârea atacată este nelegală sau

netemeinică, recurentul fiind obligat să își sprijine recursul pe cel puțin

unul din motivele prevăzute limitativ de lege.

Potrivit art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz,

mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Motivele de recurs sunt

arătate limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc.

civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu

excepția cazurilor prevăzute la alin. (1), care se referă la motivele de ordine

publică.

A motiva recursul înseamnă,

pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin indicarea unuia dintre

motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte,

dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de

judecată al instanței, raportat la soluția pronunțată și la motivul de recurs

invocat.

În prezenta cauză,

recurentul nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 302

1

lit. c) C.

proc. civ.

Acesta a declarat recurs în

termenul prevăzut de lege, dar nu a formulat critici care să facă posibilă

încadrarea în textele invocate.

Instanța investită cu

judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient, numai în

măsura în care astfel de motive sunt indicate și dezvoltate într-o formă

explicită, ceea ce nu s-a realizat în cauză.

De asemenea, Înalta Curte nu

a constatat nici existența unor motive pe care, din oficiu, să le poată pune în

discuția părților și asupra cărora să delibereze.

Susținerile recurentului,

care nu fac posibilă încadrarea în motivele de recurs invocate și nici în alte

motive din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., nu sunt susceptibile de a

fi examinate pe fond și, conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va

constata nul recursul declarat de pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat

de pârâta Primăria comunei

Voineasa prin primar împotriva deciziei nr. 7 din 8 ianuarie 2009 a Curții de

Apel Craiova, secția civilă.

Obligă recurenta la 1093 lei,

cheltuieli de judecată față de intimații-reclamanți A.R. și G.D.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie

2010.