ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1195/2010

Asupra

recursurilor de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

încheierea din 18 martie 2010, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori

și familie, investită cu soluționarea apelurilor declarate printre alții și de inculpați

împotriva sentinței penale nr. 9/P din 20 ianuarie 2010 a Tribunalului Neamț, secția

penală, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (3)

C. proc. pen, a menținut ca fiind legală și temeinică măsura arestării

preventive a inculpaților P.M. și U.C.

Pentru

a pronunța această încheiere, instanța a reținut că măsura arestării preventive

a fost dispusă în condiții de legalitate și temeinicie, iar temeiurile care au

determinat luarea acestei măsuri art. 148 lit. f) C. proc. pen., nu s-a

schimbat, ci subzistă; totodată, a apreciat că privarea de libertate a

inculpaților este justificată în raport de gravitatea acuzațiilor ce li se aduc,

săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, în formă continuată.

Î

mpotriva

acestei încheieri, inculpații a declarat, în termen legal, prezentul recurs,

solicitând, prin apărător, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii

arestării preventive și judecarea lor în stare de libertate.

Recursurile

nu sunt fondate.

Potrivit

art. 300

2

C. proc. pen, în cauzele în care inculpatul este arestat,

instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea

și temeinicia arestării preventive.

Potrivit

art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen, când constată că temeiurile care

au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există

temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin

încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Î

n

cauză, verificându-se actele și lucrările de la dosar, se constată că

temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă,

avându-se în vedere și faptul aceștia a fost deja condamnați de prima instanță

la (7 ani închisoare U.C. - cu antecedente penale) și (3 ani închisoare P.M.),

pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane.

Î

nalta

Curte apreciază, în raport cu cele expuse, că lăsarea în liberate a inculpaților

prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și pentru buna desfășurare

în continuare a procesului penal, avându-se în vedere importanța relațiilor

sociale încălcate, caracterul organizat și numărul de persoane implicate,

consecințele produse, datele ce caracterizează persoana inculpaților, precum și

faptul că infracțiunile pentru care sunt cercetați sunt sancționate de lege cu

pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Recursurile

declarate învederându-se, așadar, nefondate, urmează ca, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen, să fie respinse.

Conform

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpații vor fi obligați la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații

P.M.

și U.C.

împotriva

încheierii din 18 martie

2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze

minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 3065.3/103/2009.

Obligă

recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 26 martie 2010.