ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1195/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1195/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 18 martie 2010, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, investită cu soluționarea apelurilor declarate printre alții și de inculpați împotriva sentinței penale nr. 9/P din 20 ianuarie 2010 a Tribunalului Neamț, secția penală, în baza art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. (3) C. proc. pen, a menținut ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților P.M. și U.C. Pentru a pronunța această încheiere, instanța a reținut că măsura arestării preventive a fost dispusă în condiții de legalitate și temeinicie, iar temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri art. 148 lit. f) C. proc.
pen., nu s-a schimbat, ci subzistă; totodată, a apreciat că privarea de libertate a inculpaților este justificată în raport de gravitatea acuzațiilor ce li se aduc, săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, în formă continuată. Î mpotriva acestei încheieri, inculpații a declarat, în termen legal, prezentul recurs, solicitând, prin apărător, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea lor în stare de libertate. Recursurile nu sunt fondate. Potrivit art. 300 2 C. proc. pen, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive. Potrivit art. 160 b alin. (3) C. proc.
pen, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive. Î n cauză, verificându-se actele și lucrările de la dosar, se constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă, avându-se în vedere și faptul aceștia a fost deja condamnați de prima instanță la (7 ani închisoare U.C. - cu antecedente penale) și (3 ani închisoare P.M.), pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane.
Î nalta Curte apreciază, în raport cu cele expuse, că lăsarea în liberate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și pentru buna desfășurare în continuare a procesului penal, avându-se în vedere importanța relațiilor sociale încălcate, caracterul organizat și numărul de persoane implicate, consecințele produse, datele ce caracterizează persoana inculpaților, precum și faptul că infracțiunile pentru care sunt cercetați sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. Recursurile declarate învederându-se, așadar, nefondate, urmează ca, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, să fie respinse. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații P.M. și U.C. împotriva încheierii din 18 martie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 3065.3/103/2009. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.