ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 384/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea

de Apel Cluj, prin încheierea din 15 ianuarie 2010, în temeiul dispozițiilor art.

29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 a respins, ca inadmisibilă, cererea

formulată de inculpatul K.V.P. (fiul lui P. și M.), de sesizare a Curții

Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 189 și art. 190 C. proc. pen.

Pentru a pronunța încheierea,

instanța, pe rolul căreia se află cauza penală privind, printre alții, pe

inculpatul K.V.P., trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – Serviciul Teritorial

Timișoara pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută

de art. 26 C. pen., raportat la art. 257 din același cod și cu referire la art.

6 din Legea nr. 78/2000, analizând cererea de sesizare a Curții Constituționale

privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 189 și art. 190 C. proc. pen.,

în raport de dispozițiile art. 20, art. 21 alin. (1), (2), (3), art. 34 alin.

(1), art. 124 alin. (1) și art. 52 alin. (2) din Constituția României, cu

referire și la dispozițiile art. 6 din C.E.D.O. privind dreptul la un proces

echitabil, motivată de inculpat pe starea sa gravă de sănătate care nu-i

permite să suporte cheltuieli împovărătoare cu transportul din localitatea de

domiciliu, precum și pe îngrădirea dreptului său de a i se acorda despăgubiri

și compensații bănești, ceea ce îi limitează dreptul liberului acces la

justiție, îi încalcă prezumția de nevinovăție pentru că nu beneficiază de

aceleași garanții ca și martorul, este discriminat, i se încalcă dreptul la

asistență medicală odată ce i se instituie obligația de a fi prezent la

termenele de judecată, această obligație aducându-i atingere și dreptului la

libera circulație, a constatat că excepția nu are legătură cu cauza,

reglementarea unor limitări ale drepturilor persoanelor și a condițiilor de

aplicare a acestora, stabilirea obligațiilor procesuale reprezentând, în

exclusivitate, dreptul legiuitorului, Curtea Constituțională nefiind îndrituită

să se implice în acesta.

Împotriva încheierii, inculpatul, în

termenul legal, a declarat recurs împotriva încheierii, cale de atac nemotivată

în scris.

Oral, la termenul de judecată,

apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a susținut că încheierea este

nelegală, cererea de sesizare a Curții Constituționale trebuind să fie admisă

pentru că excepția invocată are legătură cu cauza.

Recursul nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 29

alin.

(1) din Legea nr. 47/1992 republicată, privind organizarea și funcționarea

Curții Constituționale, aceasta decide asupra excepțiilor privind

neconstituționalitatea unei dispoziții dintr-o lege în vigoare, care are

legătură cu soluționarea cauzei.

Alin. (6) al textului indicat

prevede că dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin.

(1), instanța respinge prin încheiere motivată cererea de sesizare a Curții

Constituționale.

Raportând cauzei aceste dispoziții,

se reține că art. 189 și art. 190 C. proc. pen. Capitolul IV cheltuielile

judiciare, reglementează acoperirea cheltuielilor judiciare și sumele cuvenite

martorului, expertului și interpretului.

În cauză, recurentul are calitatea

procesuală de inculpat, calitate ce-i conferă obligații și drepturi procesuale

și procedurale, acestea fiind atributul legiuitorului, Curtea Constituțională

neavând dreptul să se transforme în legiuitor.

Pentru considerentele expuse,

încheierea fiind legală și temeinică, recursul declarat de inculpat va fi

respins.

Conform dispozițiilor art. 192, cu

referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat

la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul K.V.P. împotriva încheierii din 15 ianuarie 2010 a

Curții de Apel Cluj, secția penală de minori, pronunțată în Dosarul nr. 744/33/2007.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 2

februarie 2010.