ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2769/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 8138 din 1 iulie 2008 a Tribunalului București, secția comercială, dată în fond în urma declinării competenței dispuse prin sentința civilă nr. 3 din 8 ianuarie 2008 a Tribunalului Brăila, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar pe fond a fost respinsă acțiunea reclamantului T.A. prin care solicitase obligarea A.V.A.S. București la plata contravalorii terenului în suprafață de 8637 m.p. situat în Brăila, teren ce a constituit proprietatea SC C. SA Brăila, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul a cumpărat de la fostul F.P.S., prin contract de vânzare-cumpărare acțiuni BR nr. 27 din 13 octombrie 2000, un număr de 63.031 acțiuni reprezentând 60,69 % din capitalul social al SC C. SA Brăila, intrând în valoarea acțiunilor vândute și valoarea unui teren de 14.229 m.p. situat în Brăila. Întrucât, prin sentința civilă nr. 962/2003 a Judecătoriei Brăila, s-a admis acțiunea C.L. Brăila și s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra acestui teren, SC C. SA a fost obligată să lase liberă posesia și folosința terenului în favoarea C.L. Brăila. Reclamantul a susținut că urmare acestei sentințe a fost păgubit, pârâta A.V.A.S.

urmând a răspunde pentru evicțiune în temeiul Cap. 7, pct. 7.1 din contract și pentru prejudiciul suferit de el. Instanța a apreciat însă, aplicând dispozițiile art. 32 4 din O.U.G. nr. 88/1997, modificată și completată prin Legea nr. 99/1999, că numai calitatea de proprietar al acțiunilor nu justifică legitimitatea procesuală activă a reclamantului, obligația pârâtei de a repara prejudiciul creat urmare restituirii bunurilor către foștii proprietari operând numai față de societatea comercială privatizată, nu și față de acționarii ei, caz în speță. Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost respins, ca nefondat, prin decizia comercială nr. 214 din 16 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Instanța de apel a reținut, în esență, că în mod corect instanța de fond a aplicat dispozițiile art. 32 4 din O.U.G. nr. 88/1997, dispoziții care, deși au fost abrogate prin Legea nr. 137/2002, continuă să-și producă efectele în virtutea art. 30 alin. (3) din Legea nr. 137/2002 pentru contractele de vânzare-cumpărare anterioare datei intrării în vigoare a acestei legi. În consecință, corect s-a reținut că titularul dreptului de a cere despăgubiri este societatea comercială care a suportat diminuarea patrimoniului și nu acționarii ei, societatea fiind în realitate cea care a suferit un prejudiciu direct ca urmare a ieșirii din patrimoniul său a imobilului. Nemulțumit de această decizie reclamantul a declarat recurs solicitând modificarea ei pentru nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., recurentul critică instanța de apel pentru aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 32 4 din O.U.G. nr. 88/1997, text aplicabil doar în cazul pagubelor suferite prin restituirea către foștii proprietari a bunurilor de către societatea privatizată. Or, în speță, suprafața de teren a societății nu a fost diminuată prin restituirea către foștii proprietari ai imobilului ci, urmare sentinței civile nr. 962/2000 a Judecătoriei Brăila, s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al societății vândute de F.P.S. asupra terenului, diminuarea capitalului social cu valoarea terenului pentru care vânzătorul acțiunilor, F.P.S., a garantat că nu există drepturi aparținând terților, l-a afectat pe el, cumpărător al acțiunilor și parte în contractul de vânzare-cumpărare acțiuni și nu societatea privatizată.

Întrucât acțiunea sa formulată împotriva A.V.A.S. a vizat neîndeplinirea obligațiilor asumate, garantate și nerespectate de vânzătorul din contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr. 27/2000, în care este el parte, apreciază că greșit i-a fost respinsă cererea pentru lipsa calității procesuale active. Prin întâmpinare intimata-pârâtă A.V.A.S. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, considerând că numai societatea este îndreptățită de a fi despăgubită și nu cumpărătorul acțiunilor, care nu invocă un prejudiciu direct. Recursul este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta: Atât soluția de fond, cât și cea din apel, au stabilit lipsa legitimării procesuale active a reclamantului, cumpărătorul acțiunilor vândute de pârâtă în SC C. SA Brăila, argumentându-și soluția pe dispozițiile art. 32 4 din O.U.G.

nr. 88/1997. În raport de cele invocate prin cererea de chemare în judecată, Curtea apreciază că soluțiile sunt greșite, instanțele făcând o greșită aplicare a dispozițiilor art. 32 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Prin cererea sa de chemare în judecată reclamantul, parte în contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr. 27/2000 încheiat cu fostul F.P.S., actualmente A.V.A.S., a solicitat să fie despăgubit cu contravaloarea terenului în suprafață de 8637 mp. ce a constituit proprietatea SC C. SA Brăila, societate din care el a cumpărat 60,70 % din capitalul social de la pârâtă și pentru care, prin sentința civilă nr. 962/2000 a Judecătoriei Brăila, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate al societății privatizate.

Așadar, în speță, nu s-a pus problema despăgubirilor pentru acoperirea prejudiciului creat societății prin restituirea imobilelor foștilor proprietari, situație reglementată prin dispozițiile art. 32 4 din O.U.G. nr. 88/1997, ci reclamantul a invocat nerespectarea de către vânzător, pârâta A.V.A.S., a obligațiilor asumate și garantate prin art. 1.1.18, art. 1.2.8 și art. 7.1 și 7.5 din contract, invocând atragerea răspunderii sale pentru vânzarea unui bun, ce se regăsea în valoarea acțiunilor vândute, pe care nu îl deținea în proprietate și solicitând acoperirea prejudiciului suferit prin diminuarea valorii acțiunilor (a se vedea precizarea acțiunii fila 86 dosar Tribunalul Brăila).

Întrucât reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe nerespectarea contractului de vânzare-cumpărare acțiuni încheiat cu pârâta, contract în care este parte, Curtea apreciază că acesta are legitimare procesuală activă, soluțiile instanțelor fiind greșite și eronat motivate pe dispozițiile art. 32 4 din O.U.G. nr. 88/1997. În consecință, recursul urmează să fie admis în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., coroborat cu art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., decizia din apel modificată în sensul admiterii apelului reclamantului, iar sentința de fond desființată în temeiul dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare în fond tribunalului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul A.T., împotriva deciziei nr. 214 din 16 aprilie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, modifică decizia recurată, în sensul că admite apelul declarat de reclamant împotriva sentinței nr. 8138 din 1 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2009.