ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4865/2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4865/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

A

supra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr. 5545/105/2007

reclamanții R.E.A.A., C.G.R.A. și C.S. în contradictoriu cu pârâtul Statul

Român prin C.N.A.D.N. au solicitat stabilirea despăgubirilor pentru terenul în

suprafață de 834,75 mp, urmând ca pârâta să fie obligată să achite o justa

despăgubire în cuantum de 75 lei/mp

.

In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că evaluarea finală în baza

căreia a fost făcută oferta de despăgubire de către expertul desemnat de

expropriator a avut in vedere prețurile din primul trimestru al anului 2006,

ori de atunci și până în prezent prețurile terenurilor au crescut în special la

nivelul județelor limitrofe capitalei, trendul acestora fiind ascendent.

Investiția într-un teren arabil aduce un venit cu caracter continuu,

valoarea acestuia sporind nu numai ca urmare a creșterii valorii pământului, ca

factor de producție, dar și prin câștigul realizat din obținerea recoltei sau

din arendarea terenului, acest câștig nedepinzând de piața imobiliară aflată și

în prezent în continuare creștere.

Reclamanții au precizat că există o diferență inexplicabilă de preț

dintre doua terenuri situate în aceeași unitate administrativ-teritorială,

respectiv comuna Râfov, având aceeași categorie de folosință, teren arabil și

chiar în aceeași parcelă la 50-100 metri, diferență pentru care s-au oferit

inițial 36 lei/mp față de cei 11 lei /mp cât au oferit pentru acest teren.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare, dar prin concluziile scrise a

solicitat respingerea acțiunii pe considerentul că susținerile reclamanților,

în sensul că, suma oferită drept justă despăgubire ar fi mult mai mică față de

valoarea reală a imobilului sunt vădit neîntemeiate, reclamanții încercând doar

să se îmbogățească fără justă cauză pe seama Statului Român, față de

împrejurarea că nici unul dintre experții desemnați în această cauză nu a

stabilit că valoarea terenului supus exproprierii ar fi de 75 mp, așa cum au

pretins reclamanții prin cererea de chemare în judecată.

Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 1694

din 21 decembrie

2007

a admis acțiunea precizata formulata de reclamanții R.E.A.A.,

C.G.R.A. și C.S. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N. cu

sediul în București, sector 1.

A obligat pârâtul să plătească reclamanților o despăgubire în cuantum de

18 Euro/mp la cursul BNR, în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive

a sentinței, pentru terenul ce urmează a fi expropriat în suprafață de 834,747 mp,

menționat in H.G. nr. 1546/2006, anexa nr. 2 poziția nr. 1100.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin H.G. nr. 1546/2006, modificată prin H.G. nr. 812/2007 reclamanții

au fost menționați în Anexa 2 la poziția nr.1100 cu o suprafață de teren de

834,747 mp, ce urma a fi expropriată în vederea construirii Autostrăzii

București-Brașov, segmentul București-Ploiești.

Pentru această suprafață de teren

extravilan, cu numărul cadastral 302/1 reclamanții urmau să primească o

despăgubire de 30.055,90 RON, sumă cu care aceștia nu au fost de acord,

considerând că valoarea terenului supus exproprierii ar fi mult mai mare. In

urma dezacordului, reclamanții au formulat prezenta cerere de chemare în

judecată prin care au solicitat obligarea Statului Român la plata sumei de 75

lei/mp, precizând ulterior cuantumul pretențiilor, în sensul că, au solicitat

ca justa despăgubire să fie cuprinsă între 18 Euro/mp și 23 Euro/mp, înmulțită

cu suprafața expropriată, la cursul BNP și să se fixeze un termen pentru plata

acestor despăgubiri.

Potrivit art. 26 din Legea nr. 33/1994

„La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor

ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel

în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de

expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau după caz, altor

persoane îndreptățite....".

Tot cu privire la despăgubiri art. 27 din același act normativ

stipulează că „Despăgubirea acordată de instanță nu va putea fi mai mică decât

cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de

expropriat.

Cât privește suma oferită de expropriator, instanța a constatat că

expertul D.M. nu a ținut cont de dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994

atunci când a anexat exemple de prețuri întrucât acestea se referă la terenuri

de altă categorie, respectiv la terenuri - pădure, putându-se observa că de la

data întocmirii raportului inițial de către același expert la data de 31 mai 2006

și până în prezent în opinia sa prețul terenurilor a scăzut, deși este de

notorietate că piața imobiliară este în continuă ascensiune, cu atât mai mult

în ceea ce privește terenurile din zona autostrăzii.

La rândul său, expertul propus de reclamanți a concluzionat că din

anunțurile de pe internet și din ziarele Ploieștii și Raid referitoare la

anunțurile de vânzări terenuri pentru localitatea Râfov rezultă un preț mediu

pentru despăgubire de 21 Euro/mp

.

Analizând prețurile solicitate potrivit cererii și ofertei pieței

libere, prin compararea acestora cu prețul stabilit de expertul desemnat de

pârât, în funcție de anunțurile existente în publicațiile imobiliare de

referință și pe internet, expertul desemnat de instanță A.F. a stabilit că

valoarea apropiată de realitatea pieței este de 18 Euro pentru un mp de teren,

punct de vedere ce a fost acceptat și de către instanță, care a apreciat că

este în concordanță cu dispozițiile art. 26 și art. 27 din Legea nr. 33/1994.

De altfel, această valoare a fost însușită și de către reclamanți, care

au solicitat prin precizarea acțiunii ca despăgubirea să fie cuprinsă între

valoarea minimă de 18 Euro/mp (valoare stabilita de expertul instanței) și 23 Euro/mp(cea

stabilită de expertul desemnat de reclamanți).

Î

mpotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul

Statul Român prin C.N.A.D.N., care a considerat că hotărârea este nelegală și

netemeinică față de faptul că instanța de fond, prin omologarea raportului de

expertiză întocmit de expert A.F. și prin admiterea cererii de chemare în

judecată, a confirmat îmbogățirea fără justă cauză a intimaților pe seama

Statului Român.

Instanța de fond în mod nelegal și neîntemeiat a omologat raportul de

expertiză al expertului A.F., deși la stabilirea valorii reale a terenului

expropriat, expertul nu a ținut cont și de lipsa daunelor aduse proprietarilor

intimați, de situația imobilului în extravilanul localității, de suprafața mică

expropriată și nici de categoria de folosință a terenului expropriat.

La stabilirea valorii reale a terenului expropriat instanța a luat în

considerare doar prețurile de ofertare "publicate pe internet, prezentate

de experți și nicidecum prețurile de tranzacționare" la care s-au vândut

efectiv proprietăți similare în localitatea Râfov.

Suprafața de 834,747 mp supusă exproprierii, face parte dintr-un lot de

7.788 mp pe care reclamanții l-au cumpărat cu suma derizorie de doar 2.500 lei,

așa cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8176

din 23 februarie 2003 de BNP I.C. din Ploiești, rezultând un preț de 3,11 lei/mp,

în timp ce doar pentru suprafața de 834,747 mp Statul Român le-a oferit

reclamanților în toamna anului 2007 suma de 30.055,90 lei adică un preț de

35,87 lei/mp

.

In mod nelegal și neîntemeiat, instanța de fond a reținut că expertul

desemnat de către C.N.A.D.N.R. nu ar fi respectat dispozițiile art. 26 din

Legea nr. 33/1994 și ar fi anexat la raportul de expertiză exemple de prețuri

referitoare la terenuri de altă categorie decât cel supus exproprierii, insinuându-se

astfel că prin acest procedeu acest expert ar fi alterat valoarea reală de

piață a imobilului expropriat.

Astfel, prin sentința instanței de fond, s-a reținut neîntemeiat, ca

premisă pentru admiterea acțiunii reclamanților, că expertul M.D. ar fi anexat

raportului de expertiză numai exemple de prețuri referitoare la terenuri de

altă categorie, respectiv prețuri referitoare la „terenuri - pădure„.

Din exemplele de prețuri atașate

raportului de expertiză, întocmit de către expertul parte al C.N.A.D.N.R., se

poate observa cu ușurință că acesta a avut în vedere exemple de prețuri

referitoare la terenuri similare cu cel expropriat și nicidecum referitoare la

„terenuri - pădure„ așa cum neîntemeiat și nelegal a reținut instanța de fond.

Așa cum rezultă din Fișa Tehnică și de Evaluare a terenului bazată pe

metoda comparației directe, aflată în raportul de expertiză, la un lot mediu

statistic de 69.036,43 mp a rezultat o ofertă medie locală statistică de 3,99 Euro/mp.

La prețul astfel rezultat expertul a procedat

în mod justificat la aplicarea unor corecții determinate de mărimea suprafeței

expropriate, de influența autostrăzii care se va construi asupra prețurilor

terenurilor din zona localității Râfov precum și de negociere, respectiv de

faptul că, în general, după orice negociere de prețuri vânzare se încheie la un

preț inferior celui cerut de vânzător.

Astfel după aplicarea celor trei corecții, sus-menționate, se ajunge la

concluzia întemeiată ca valoarea reală de piață a imobilului supus exproprierii

este în sumă de 3,00 Euro/mp.

In ceea ce privește diferența existentă între valoarea contestată de

intimați reclamanți de 30.055,90 RON și cea stabilită de expertul parte pe

parcursul judecat la instanța de fond, de 8.784 RON, se explică prin metodele

diferite abordate de către expert.

Astfel, dacă în raportul inițial de evaluare, expertul a stabilit

valoarea terenul expropriat apelând la 2 metode de calcul, respectiv la metoda

pe baza de profit bonitare a terenului și la metoda bazată pe renta, ale căror

rezultate le-a reconciliat, în fața instanței expertul a folosit exact aceeași

metodă adoptată și de către ceilalți experți - respectiv metoda stabilirii

prețului prin comparație directă.

In dovedirea susținerilor, apelantul a depus în copie xerox înscrisuri,

respectiv contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8176 din 23

decembrie 2003 BNP I.C., sentința civilă nr. 183 din 21 ianuarie 2008 pronunțată

la Tribunalul Prahova

.

Intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului

și pe cale de consecință menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond,

care este legală și temeinică.

Instanța de apel în conformitate cu dispozițiile art. 295 alin. (2) C

proc. civ. a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, de

stabilire a despăgubirilor de către o comisie de experți compusă, potrivit

dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 33/1994, dintr-un expert numit de instanță,

unul desemnat de către expropriator și al treilea de către expropriat.

Curtea de apel Ploiești, secția civilă pentru cauze cu minori și familie,

prin decizia nr. 236 din 17 februarie 2009

a admis apelul pârâtului, a

schimbat în parte sentința civilă nr. 1694 din 21

februarie 2007 a

Tribunalului Prahova și 1-a obligat pe pârât la plata

sumei de 33.465

lei cu titlu de despăgubiri pentru terenul expropriat

către reclamanți.

Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut următoarele

considerente:

Deși Tribunalul Prahova a apreciat în mod

corect că potrivit art. 25 din Legea nr. 33/1994 este necesară efectuarea unei

expertize de către o comisie de experți, această instanță nu a observat că

raportul de expertiză depus la dosarul cauzei nu îndeplinește această cerință,

el nefiind semnat de către toți experții, ci aceștia au depus în mod separat

concluziile lor.

Î

n acest fel au fost încălcate nu numai dispozițiile

art. 25 din Legea nr. 33/1994 ci și dispozițiile art. 210 C proc. civ., aspect

de nelegalitate care însă a fost înlăturat de către instanța de apel care a

dispus, în temeiul dispozițiilor art. 295 C proc. civ. completarea

probatoriilor și efectuarea unei noi expertize de către o nouă comisie de

experți, care să corespundă exigențelor impuse de textele de lege menționate.

Raportat la concluziile finale ale acestei noi expertize se constată că

au fost respectate dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 potrivit cărora

la calcularea despăgubirilor experții precum și instanța vor ține seamă de

prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea

administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și

de daunele aduse proprietarului.

Totodată, legiuitorul a precizat în dispozițiile art. 27 din același act

normativ mai sus arătat că despăgubirea acordată de către instanță nu va putea

fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea

solicitată de expropriat.

Curtea a reținut că, în speță, expropriatorul a oferit pentru terenul

expropriat o despăgubire calculată la un preț de 36,00 lei/mp, corespunzător

pentru terenul în suprafață de 834,75 mp situat în comuna Râfov tarlaua 60

parcela 391/12 județul Prahova, în timp ce pretențiile reclamanților au fost

inițial prin cererea de chemare în judecată de 75,00 lei/mp

.

Ulterior, reclamanții, au solicitat prin concluziile scrise formulate la

instanța de fond o despăgubire cuprinsă între 18 Euro și 21 Euro pe mp.

Prin urmare, raportat la aceste date și

în concordanță cu dispozițiile art. 27 din Legea nr. 33/1994, citate în

paragraful precedent, instanța de apel a apreciat că își va exercita controlul

între limitele minime și maxime ale despăgubirilor stabilite de textul de lege invocat.

Plecând de la această premisă, Curtea a constatat, în urma examinării

raportului de expertiză întocmit în apel, că valoarea stabilită în sumă de

33.465 lei cu titlu de despăgubiri pentru terenul expropriat reprezintă o

greșită despăgubire a proprietarilor terenului pentru lipsirea acestora de

prerogativele dreptului de proprietate pe calea exproprierii.

Totodată a apreciat că, în speță, nu se poate discuta despre o pretinsă

îmbogățire fără justă cauză așa cum susțin apelanții deoarece legiuitorul a

stipulat expres în art. 26 din Legea nr. 33/1994 că stabilirea cuantumului

despăgubirilor în instanță să fie potrivit prețurilor cu care se vând în mod

obișnuit terenurile de același fel în unitatea administrativ-teritorială

respectivă la data întocmirii raportului de expertiză în apel.

De asemenea, valoarea despăgubirilor nu putea fi cea de la data

consemnării sumei de bani în contul expropriaților, și nici nu se putea dispune

obligarea pârâtului doar la plata diferenței dintre suma consemnată și valoarea

reală apreciată de către instanță, câtă vreme dispozițiile legii speciale

statuează în mod clar că instanța investită cu cererea de stabilire a

despăgubirilor în caz de neînțelegere între părți asupra valorii acestora va

stabili cuantumul despăgubirilor cât și termenul în care ele vor fi consemnate.

Curtea a apreciat că valoarea reală a despăgubirilor este cea stabilită

de către experții din apel.

Î

mpotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul

Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA susținând că instanța de apel, prin

omologarea punctului de vedere al dlui expert E.G., a încălcat dispozițiile

art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, conform cărora "la calcularea

despăgubirilor experții, precum și instanța vor tine seama de prețul cu care se

vând în mod obișnuit imobile de același fel in unitatea

administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiza",

motiv de recurs prevăzut de art. 304, pct. 9 C proc. civ.

In dezvoltarea acestei critici pârâtul a

susținut că pot fi luate in considerare doar prețurile de tranzacționare

obișnuite, adică cele care se încadrează in plaja firească de prețuri și nu

cele care depășesc cu mult acest interval, operațiune pentru îndeplinirea

căreia este necesar a se lua in calcul mai multe prețuri de tranzacționare;

imobilele la care se face raportarea trebuie sa fie din aceeași categorie de

folosință cu terenul expropriat - adică sa fie terenuri arabile situate in

extravilanul comunei Râfov si cu suprafețe aproximativ egale cu suprafața

imobilului expropriat; stabilirea despăgubirilor trebuie sa se efectueze prin

raportare la prețurile de tranzacționare obișnuite de la momentul efectuării expertizei

(raportul inițial s-a efectuat in februarie 2009, iar suplimentul in octombrie

2009).

In ceea ce privește contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.

795 din 23 martie 2009 de BNP M. din Ploiești, care constată un preț de vânzare

de 18 EURO/mp, aceasta valoare nu poate fi luată în considerare întrucât nu

este nici din luna întocmirii raportului inițial (februarie 2009) si nici din

perioada întocmirii suplimentului la raport (octombrie 2009); reprezintă un

exemplu singular, care se află cu mult în afara plajei obișnuite de prețuri și

care în orice altă expertiză nu s-ar lua în calcul; tranzacția în speța nu este

o tranzacție reala, vânzătorul achiziționând terenul în septembrie 2008, ca

ulterior oferit la vânzare în martie 2009, deci „cumpărare în scop de

revânzare"; prețul indicat in contract nu poate indica valoarea

„obișnuită" de tranzacționare a terenurilor agricole extravilane din

Râfov, în condițiile crizei economice care a afectat întreaga tară și care a

condus la scăderea considerabila a prețurilor la imobiliare cu cel puțin

40-45%.

Pornind de la interpretarea data de instanța suprema sintagmei

"prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele", singurul punct de

vedere exprimat în raportul de expertiza care corespunde exigentelor art. 26

din Legea nr. 33/1994 este cel al dlui expert M.I., care a concluzionat ca

despăgubirea oferita de stat (36 RON/mp) este îndestulătoare, în condițiile în

care prețurile "obișnuite" de tranzacționare sunt de câteva ori mai

mici decât despăgubirea oferita de stat.

Din analiza contractelor de vânzare-cumpărare depuse la dosar rezultă că

în cursul anului 2009 plaja „obișnuită" de prețuri pentru vânzarea

terenurilor agricole extravilane din Râfov s-a situat in intervalul 0.4 RON/mp

- 3 RON/mp si nicidecum in intervalul 4,5 RON -73,8 RON/mp, așa cum a stabilit

expertul G.E., al cărui punct de vedere a fost omologat de instanța de apel.

Prin concluziile scrise depuse intimații-reclamanți au solicitat

respingerea recursului, arătând că sub motivul încălcări dispozițiilor art. 26

din Legea nr. 33/1994 se solicită o reevaluare a probatoriului administrat în

fața instanțelor de fond, în vederea stabilirii unui alt cuantum al

despăgubirii, reapreciere care nu mai este posibilă în recurs.

Se susține și că instanța de apel a acordat o valoare a despăgubirii

foarte apropriată de cea oferită de expropriatorul C.N.A.D.N.R.

Recursul

este fondat pentru următoarele considerente:

Dreptul de proprietate privată este garantat de stat astfel cum dispune

art. 44 alin. (3) din Constituția României, revizuită, care prevăd că: „nimeni

nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită

potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire".

Această dispoziție a fost preluată în Legea nr. 33/1994, care statuează

în art. 1 ca „exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai

pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire,

prin hotărâre judecătorească", reținându-se caracterul excepțional al

cedării proprietății prin expropriere.

Astfel, în scopul determinării unei despăgubiri juste și echitabile,

stabilirea valorii de circulație a imobilului supus exproprierii constituie

unicul element necesar.

Conform art. 26 din Legea nr. 33/1994 „despăgubirea se compune din

valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor

persoane îndreptățite".

Cu privire la modalitatea de acordare a despăgubirilor, criteriile în

raport de care se stabilește cuantumul acestora sunt cele prevăzute de textul

de lege anterior menționat, care dispune că despăgubirea se compune din

valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor

persoane îndreptățite și că la calcularea cuantumului, experții și instanța vor

ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel

în unitatea administrativă teritorială la data întocmirii raportului de

expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor

persoane îndreptățite.

Pentru stabilirea despăgubirii instanța de apel a dispus efectuarea unei

expertize, dar expertul E.G. a folosit la stabilirea despăgubirilor două

valori, respectiv de 73,8 RON-18 EU /mp și de 4,5 RON/mp, valori care nu au

ținut seama de toate criteriile de evaluare menționate în art. 26 din Legea nr.

33/1994 și care nu pot determina plaja obișnuită de prețuri de tranzacționare.

Se reține că respectarea criteriilor prevăzute de dispozițiile legale

menționate poate face obiect al unei critici de nelegalitate, în sensul art.

304 pct. 9 C proc. civ.

In acest context al analizei, așa cum

rezultă din materialul probator administrat, respectiv contractul de vânzare

autentificat sub nr. 7261 din 12 februarie 2008 de BNP I.C., din care reiese un

preț de vânzare de doar 1.2 RON/mp, antecontractul de vânzare-cumpărare

autentificat sub nr. 306 din 20 ianuarie 2009 de BNP I.C., din care reiese ca

prețul integral de vânzare este de 1.67 RON/mp, contractul de vânzare-cumpărare

autentificat sub nr. 782 din 20 februarie 2009 de BNP I.C., din care reiese ca

prețul de vânzare este de 0,60 RON/mp, adresa nr. 251 din 03 noiembrie 2009

emisa de BNP "E.", din care reiese ca prețul de vânzare este al

imobilelor arabile situate în extravilanul corn. Râfov este de 0,46 RON/mp:

adresa nr. 706 din 10 noiembrie 2009 emisa de BNP "I.C.", potrivit

căreia în perioada 01 ianuarie 2009 - 23 iulie 2009 prețurile de vânzare ale

terenurilor arabile extravilane din comuna Râfov s-au situat intre 0,4 RON/mp-3

RON/mp, în cursul anului 2009 plaja „obișnuita" de prețuri pentru vânzarea

terenurilor agricole extravilane din Râfov s-a situat in intervalul 0.4 RON/mp

- 3 RON/mp si nicidecum in intervalul 4,5 RON -73,8 RON/mp, așa cum a stabilit

expertul G.E., având ca bază informațională anunțurile imobiliare din ziare și

internet, al cărui punct de vedere a fost omologat de instanța de apel.

Î

ntrucât instanța de apel a stabilit despăgubirea

cuvenită reclamanților prin raportare la alte criterii decât cele prevăzute de

dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, respectiv prețul cu care se vând,

în mod obișnuit, imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială

la data întocmirii raportului de expertiză, critica recurentului este fondată.

Din această perspectivă critica este fondată și în ceea ce privește

hotărârea primei instanțe, care la rândul său s-a raportat la alte criterii

decât cele prevăzute de norma legală enunțată.

In speța supusă analizei,

se

constată că judecătorii fondului în stabilirea valorii despăgubirii cuvenite

reclamanților nu au avut în vedere prevederile art. 26 din lege, ci doar

prețurile indicate în diverse oferte imobiliare, care nu se confundă cu prețul

de circulație.

Așa fiind, se constată că sunt fondate criticile recurentului pârât

Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA astfel încât, în baza art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va admite recursul și va modifica decizia recurată, în sensul că, va

schimba în totalitate sentința civilă nr. 1694 din 21 decembrie 2007 a

Tribunalului Prahova, secția civilă și va respinge contestația reclamanților,

ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul

Statul Român prin C.N.A.D.N. din România SA împotriva deciziei civile nr. 236

din 17 decembrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze

cu minori și de familie.

Modifică

decizia recurată, în sensul că, schimbă în totalitate sentința civilă nr. 1694

din 21 decembrie 2007 a Tribunalului Prahova, secția civilă și pe fond respinge

contestația reclamanților, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2010.