ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 559/2004

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr.1367/2002 SC “S.I.” SA a solicitat în temeiul art. 322 alin. (7) C. proc. civ. revizuirea deciziei nr. 436 din 29 martie 2002 a Curții de Apel București, secția pentru conflicte de muncă și litigii de muncă. Prin ordonanța nr.183 din 5 iunie 2000 C.N.V.M s-a retras autorizația de funcționare a SC “S.I.” SA. Prin decizia nr. D 1266 din 5 iunie 2000,CNVM a decis revocarea deciziei de autorizare a SC “S.I.” SA nr.157 din 15 septembrie 1995, astfel că societatea s-a aflat în imposibilitate de a realiza venituri, înregistrând salarii restante în sumă de 403.303.000 lei și imposibilitate de a achita contribuțiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Până la intervenirea crizei FNI „S.I.” și-a achitat în întregime la termenele legale contribuția la asigurările sociale în valoare de 55 miliarde. Instanța a respins contestația societății în numele a 16 salariați prin sentința nr.1525 din 5 decembrie 2001. Recursul formulat de societate a fost respins de Curtea de Apel București, secția de Contencios Administrativ – decizia civilă nr. 150 din 25 aprilie 2002. Una din salariate a formulat acțiune iar Tribunalul Călărași prin sentința nr. 644 din 22 octombrie 2001 a admis acțiunea reținând că SC “S.I.” SA și-a achitat toate obligațiile conform art. 20 și următoarele din Legea nr. 19/2000 și că este nejustificat refuzul pârâtei Casa de Pensii București de a acorda despăgubirile civile cuvenite reclamantei.

Casa de Pensii a Municipiului București a formulat recurs împotriva deciziei nr. 436 din 29 martie 2002. Curtea de Apel a decis diferit pe de o parte respingând acțiunea SC “S.I.” SA și respingând recursul împotriva admiterii aceleiași acțiuni (obiect) dată de Tribunalul Călărași fiind două hotărâri contradictorii aducând societății un prejudiciu de 403.303.000 lei se solicită revizuirea deciziilor nr. 436/2002 și 150/2001 ale Curții de Apel București, secția de contencios administrativ fiind contradictorii. Analizându-se actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se poate solicita revizuirea „dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Termenul de revizuire este de o lună potrivit art. 324 alin. (1), pct. 1 în cazul prevăzut de art. 322 pct.7 alin. (1) și se socotește de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului de la pronunțare. În speță decizia nr. 436 a Curții de Apel București, secția de conflicte de muncă și litigii de muncă, s-a pronunțat la data de 29 martie 2002 fiind irevocabilă, iar decizia nr.150 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ, s-a pronunțat la 26 aprilie 2002. Cererea de revizuire a fost înregistrată la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ la data de 1 august 2002 peste termenul de o lună prevăzut imperativ de textul citat mai sus, astfel încât cererea se va respinge ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge cererea formulată de SC. „S.I.” SA București, privind revizuirea deciziei nr.436 din 29 martie 2002 a Curții de Apel București, secția pentru conflicte de muncă și litigii de muncă, ca tardiv formulată. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2004.