ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2894/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2894/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Prin sentința nr. 2568 din 16 iunie 2009 a Curții de Apel București a fost anulată ca netimbrată acțiunea reclamantei SC C. SRL Vrancea formulată în contradictoriu cu Agenția Domeniilor Statului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că obiectul cererii de chemate în judecată vizează anularea protocolului încheiat între SC V. SA Focșani și Agenția Domeniilor Statului, iar potrivit dispozițiilor art. 3 lit. m) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 cererea de chemare în judecată se impune a fi timbrată. Instanța a constatat că reclamanta nu a respectat dispozițiile privind taxa judiciară necesară pentru soluționarea cauzei, motiv pentru care a făcut aplicarea dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând sentința pronunțată ca netemeinică și nelegală. A invocat ca motive de recurs prevederile art. 304 pct. 5, 7, 8, 9 și art. 304 1 din C. proc. civ. și a solicitat ca instanța de recurs să se pronunțe pe fondul cauzei. A depus la dosar taxa de timbru atât pentru fondul cauzei, cât și pentru calea de atac a recursului. Recurenta a făcut o prezentare, structurată pe 8 puncte, privind motivele pe fond ale cererii de anulare a protocolului încheiat între SC V. SA Focșani și Agenția Domeniilor Statului. Intimata Agenția Domeniilor Statului a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului declarat, motivat de faptul că nu a fost indicată hotărârea atacată, iar pe fondul recursului a pus concluzii ce vizează fondul acțiunii introductive.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului formulat în temeiul dispozițiilor art. 299 coroborate cu art. 4 din C. proc. civ., a constatat că recurentul nu a respectat dispozițiile art. 303 din C. proc. civ., situație în care va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 306 din C. proc. civ. și va constata nul recursul declarat. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 303 alin. (1) din C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar la alin. (2) se arată că termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte. Înalta Curte, verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 302 1 din C. proc.
civ., a constatat că recurentul nu și-a îndeplinit obligațiile procedurale prevăzute de lege în termenul arătat. Astfel, s-a constatat că motivele de recurs formulate nu se referă la motivul anulării acțiunii reclamantei, ca netimbrată, ci vizează fondul pricinii, aspect asupra căruia Înalta Curte nu se poate pronunța, atâta timp cât Curtea de Apel nu a intrat în cercetarea fondului acțiunii, iar neindicarea motivelor pentru care hotărârea instanței de fond este nelegală echivalează în fapt cu o nemotivare a recursului declarat. În aceste condiții, Înalta Curte va aplica sancțiunea procedurală determinată de neexercitarea dreptului în termenul defipt de lege. Văzând dispozițiile art. 302 1 și art. 303 din C. proc.
civ. raportate la art. 301, art. 101 și art. 102 din C. proc. civ., care prevăd termenul de 15 zile de la comunicare pentru depunerea motivelor de recurs, precum și modalitatea de calcul a termenului, s-a constatat faptul că recurenta nu a respectat dispozițiile procedurale prevăzute de lege. În conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (1) din C. proc. civ. părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. (1), precum și să-și probeze pretențiile și apărările.
Întrucât recurentul nu a respectat dispozițiile mai sus arătate, Înalta Curte văzând dispozițiile art. 306 alin. (1) din C. proc. civ., care dispun că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, va aplica sancțiunea procedurală arătată de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată nul recursul formulat de SC C. SRL Vrancea prin administrator judiciar A.C. SRL împotriva sentinței nr. 2568 din 16 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.