ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2867/2010

Asupra recursului de

față;

Din

actele și lucrările dosarului, constată că:

Judecătoria Focșani, prin sentința

civilă nr. 878 din 24 noiembrie 2008, a admis acțiunea civilă pentru pretenții

formulată de reclamanta SC N. SRL Tecuci, în contradictoriu cu pârâtele SC R.

SRL Gorăști și SC M. SRL Săcele, a obligat pârâtele să-i predea reclamantei

bunul mobil stație sortare mobilă M.E. DH sau contravaloarea acesteia în sumă

de 125.375 lei actualizată la momentul plății și a obligat pârâta SC R. SRL la

despăgubiri materiale în valoare de 3.000 lei/lună, începând cu data

introducerii acțiunii și până la momentul plății efective, cu cheltuieli de

judecată.

Tribunalul

Vrancea, prin Decizia civilă nr. 52 din 24 martie 2009, a admis recursurile

formulate de pârâtele SC R. SRL Gorăști și SC M. SRL Săcele, împotriva

sentinței civile nr. 878 din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Judecătoria

Focșani, pe care a casat-o și a trimis cauza spre competentă soluționare a

fondului Tribunalului Vrancea.

Tribunalul

Vrancea, prin sentința civilă nr. 266 din 14 octombrie 2009, a anulat cererea

formulată de reclamanta SC N. SRL, ca insuficient timbrată și a obligat

reclamanta la 1.878 lei, taxă judiciară de timbru și 52,5 lei, timbru judiciar,

către SC M. SRL.

În

considerentele sentinței, s-a reținut, că, față de solicitarea reclamantei de

obligare a pârâtelor la plata contravalorii stației sortare mobilă M.E. DH în

sumă de 125.375 lei, reclamanta avea obligația de a depune, în completare, taxa

judiciară de timbru în cuantum de 4,117 lei, obligație la care nu s-a

conformat.

Curtea

de Apel Galați, prin Decizia nr. 8 din 29 ianuarie 2010, a respins, ca

nefondat, apelul declarat de apelanta - reclamantă SC N. SRL, împotriva

sentinței Tribunalului Vrancea nr. 266 din 14 octombrie 2009 și a obligat

apelanta la plata sumei de 3.241 lei, reprezentând onorariu de avocat și

transport.

În considerentele

deciziei, s-a reținut, că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile

Legii nr. 146/1997, mai mult, reclamanta necontestând cuantumul taxei judiciare

de timbru stabilit de instanță.

Împotriva Deciziei Curții de Apel Galați nr. 8 din 29 ianuarie 2010, a

formulat recurs reclamanta SC N. SRL,

enumerând, doar,

motivele de nelegalitate

prevăzute de pct. 1, 5, 7 și 9 ale art. 304 C. proc. civ.

Recurenta a arătat, în

esență:

-

incompatibilitatea judecătoarei fondului, având în vedere că aceasta a fost și

în completul de judecată care a admis recursurile pârâților, a anulat sentința

și a trimis cauza spre competentă soluționare în fond Tribunalului Vrancea,

numai o instanță legal constituită putând să fixeze cuantumul taxei de timbru;

- că, în

mod nelegal, reclamanta a fost obligată să plătească taxa de timbru,

introducerea acțiunii fiind datorată infracțiunii săvârșite de numitul T.M.;

- că, la

fond s-au acordat cheltuielile de judecată făcute în recurs și care nu au fost

solicitate la momentul respectiv.

Recursul este nefondat.

Depășind modalitatea de invocare de

către recurentă a motivelor de nelegalitate prevăzute de pct. 1, 5, 7 și 9 ale art.

304 C. proc. civ., exclusiv, prin simpla lor enumerare, în lipsa unei punctuale

abordări și dezvoltări corespunzătoare, se constată următoarele:

- Î

n adevăr, în compunerea completului de judecată care a

pronunțat Decizia nr. 52 din 24 martie 2009 a fost și judecătoarea care,

ulterior, a anulat cererea reclamantei, ca insuficient timbrata, însă, prin

menționata decizie au fost admise recursurile, s-a anulat sentința și cauza a

fost trimisă spre competentă soluționare în fond Tribunalului Vrancea, astfel

că nu există motiv de incompatibilitate în raport cu cerințele art. 24 C. proc.

civ., cu sublinierea că pentru a se reține motivul de incompatibilitate este

necesar ca judecătorul să fi pronunțat în fond o hotărâre, prin care, fie a

tranșat fondul dreptului litigios, fie a judecat în temeiul unei excepții de

procedură sau de fond cu efect peremptoriu, împrejurare ce nu se regăsește în

pricina de față, așadar, nu există incompatibilitate în caz de soluționare a

unui recurs în aceeași pricină, dacă judecătorul nu s-a pronunțat asupra

fondului, cum, în mod eronat, a apreciat recurenta- reclamantă;

- Î

n raport cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 146/1997

cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de

timbru, pentru cele evaluabile în bani fiind aplicabile prevederile art. 2 din

evocata lege, sub sancțiunea anulării cererii, în temeiul art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 146/1997, pentru neîndeplinirea obligației de plată până la termenul

stabilit, or, în pricina de fața, se constată că, în mod corect, instanța de

apel a menținut sentința dată de prima instanță, reținând neconformarea

reclamantei menționatei obligații.

-

Cu privire la greșita aplicare a

dispozițiilor art. 274 C. proc. civ.

,

invocată de către recurentă, nici această critică nu poate fi primită, întrucât

se constată că, în mod corect, instanțele au făcut aplicațiunea dispozițiilor

precitatului text de lege în raport cu soluțiile pronunțate.

Așa fiind, Înalta

Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă

recursul formulat în cauză, ca nefondat.

Cu privire la

cererea intimatei-pârâte SC M. SRL de obligare a recurentei- reclamante la

plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, Înalta Curte

urmează să o admită, în temeiul art. 274 C. proc. civ. și să oblige recurenta

să plătească părții potrivnice menționate suma de 4.000 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul formulat de reclamanta SC N. SRL

Tecuci,

împotriva Deciziei Curții de Apel Galați nr. 8 din 29 ianuarie 2010,

ca

nefondat.

Obligă

recurenta să plătească intimatei - pârâte SC M. SRL Săcele suma de 4.000 lei,

cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2010.