ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.05.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2591/2010

HOTĂRÂRE
18.05.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2591/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată în contencios administrativ

, reclamanta A.G. Satu Mare a chemat în judecată pârâtul I.N.C.D.I. București, solicitând

obligarea acestuia la radierea numelui de domeniu „bursadecreante.ro".

Motivându-și acțiunea,

reclamanta a arătat că, în cursul lunii ianuarie 2008, membrii asociației i-au făcut

cunoscut că le sunt lezate drepturile și interesele legitime, prin existența în

cadrul zonei domeniilor, ro a unei pagini de internet înregistrată sub titulatura

..bursadecreante.ro". A luat cunoștință de funcționarea la adresa

de internet menționată a Bursei Române de Creanțe, care comercializează prezumtive

creanțe, acestea putând fi licitate de orice persoană, lipsind elementele de identificare

ale titularului domeniului, cum ar fi informațiile privind înregistrarea la Registrul

Comerțului, sediul/domiciliul, codul de identificare fiscală, număr de fax sau telefon.

Solicitarea adresată de

reclamantă pârâtului - autoritate competentă în înregistrarea și administrarea domeniilor

din zona ro -de a dispune anularea domeniului „bursadecreante.ro",

întrucât informațiile cuprinse în cadrul acestuia contravin art. 34 din Regulamentul

de înregistrare al domeniilor ro a primit un refuz de soluționare favorabilă, sub

motivația că deținătorul domeniului respectiv își asumă răspunderea pentru conținutul

paginii de internet, iar reclamanta se poate adresa organelor competente, în speță

Reclamanta apreciază că

refuzul pârâtului este de natură să o afecteze în mod direct, deoarece denumirea

domeniului menționat creează confuzie printre utilizatorii de internet, fiind întrunite

condițiile cerute pentru anularea unui domeniu, prevăzute de regulamentul menționat.

Consideră că anularea

domeniului arătat se impune, deoarece:

- deținătorul este o persoană

fizică, numărul de telefon precizat la data înregistrării fiind inexistent;

- activitatea de securizare

a creanțelor poate fi întreprinsă, ulterior autorizării de către C.N.V.M., potrivit

Legii nr. 31/2006, numai de o persoana juridică autorizată;

- nepublicarea în cadrul

paginii de internet respective a datelor cerute de art. 5 din Legea nr. 365/2001;

- prezența în cadrul paginii

de internet a datelor cu caracter personal, fiind compromis dreptul la viața privată,

în sensul art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale

și încălcându-se prevederile art. 2 din Convenția pentru protejarea persoanelor

față de prelucrarea automată a datelor, ratificată de România prin Legea nr. 682/2001.

Prin sentința nr. 107/CA/2008-PI

din 09 iunie 2008 , Curtea de Apel Oradea a respins acțiunea reclamantei, ca nefondată,

iar recursul declarat de reclamantă a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție,

prin decizia din 14 ianuarie 2009, care a casat hotărârea, trimițând cauza spre

rejudecare aceleași instanțe.

Rejudecând cauza în fond

după casare, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, prin sentința nr. 249/CA/2009 din 14 decembrie 2009, a admis excepția

de necompetență teritorială, invocată din oficiu, declinând competența de soluționare

a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, Curtea de Apel Oradea a reținut că, potrivit art. 32 din Regulile pentru

înregistrarea numelor de domenii și subdomenii din zona.ro, instanțele din

București vor fi singurele în măsură să rezolve pe cale judecătorească disputele

ce pot apărea în legătură cu numele de domeniu. S-a apreciat că excepția privește

o necompetență de ordine publică, potrivit dispozițiilor art. 159 pct. 3 din C.

proc. civ.

Împotriva hotărârii de

declinare a declarat recurs reclamanta A.G. Satu Mare.

În motivarea cererii de

recurs s-a arătat că instanța de fond s-a raportat la prevederile Regulamentului

privind înregistrarea domeniilor.ro prezentat pe pagina de internet a intimatei.

În conformitate cu prevederile

art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 8 C. proc. civ., reclamantul

are dreptul să investească material instanța de la domiciliul său. Împrejurarea

că un act cu valență neprecizată, publicat pe pagina proprie de internet, Institutul

de Cercetare Dezvoltare în Informatică a statuat, în mod unilateral, că orice litigiu

împotriva sa urmează a se desfășura în fața instanțelor arbitrale ori acelor de

pe raza Municipiului București este lipsit de valoare juridică și nu poate altera

normele legale de competență.

În drept cererea de recurs

se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Analizând cererea de recurs,

Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și urmează să fie admisă, în sensul

casării cu trimitere spre rejudecare la instanța competentă în conformitate cu

art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 312 alin. (5) C. proc. civ.

Prin decizia Înaltei Curți

de Casație și Justiție nr. 113 din 14 ianuarie 2009 a secției de contencios administrativ

și fiscal a fost casată sentința civilă nr. 107/CA/2008 – PI din 09 iunie 2008 a

Curții de Apel Oradea și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Dispozițiile art. 315

alin. (1) C. proc. civ. arată că dispozițiile instanței de recurs asupra problemelor

de drept dezlegate și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii

pentru instanța fondului.

Potrivit art. 10

alin. (3) din Legea nr. 554/2004 reclamantul se poate adresa instanței domiciliului

său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța

de la domiciliul pârâtului nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.

Instanța de fond în mod

greșit a admis excepția de necompetență teritorială competentă care nu este de ordine

publică, este alternativă deci dispozitivă, mai ales după parcurgerea primului ciclu

procesual și , a dispus casarea sentinței pronunțate inițial de către Curtea de

Apel Oradea.

De menționat că pârâtul

I.N.C.D.I. nu a invocat în etapa procesuală a recursului nici o excepție de necompetență

teritorială, declinarea competenței ca urmare a invocării acestei excepției după

casare ducând doar la amânarea soluționării pricinii.

Regulile pentru înregistrarea

numelor de domenii și subdomenii din zona.ro nu au forță juridică în raport cu dispozițiile

enunțate mai sus și cu obiectul dedus judecății.

În consecință, Înalta

Curte, în conformitate cu art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 alin. (5) C.

proc. civ., va admite recursul, va casa sentința recurată, va trimite cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe.

Admite recursul declarat

de A.G. Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 249/CA/2009 – PI din 14 decembrie

2009 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal.

Casează sentința atacată

și trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Oradea, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-01-14
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 113/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, reclamanta Asociația G. Satu Mare a solicitat, în contradictoriu cu I.N.C.D.I., obligarea pârâtu
ÎCCJ 2011-04-29
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2429/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura derulată în cauză Prin acțiunea formulată, reclamanta Asociația G. Satu Mare a chemat în judecată pe pârâtul Institu
ÎCCJ 2010-06-18
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3848/2010
nunța. 1. Prin Sentința civilă nr. 1667 din 19 noiembrie 2008 Tribunalul București a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Oficiul Național al Registrului Comerțului. A admis în parte acțiunea formulată de reclaman
ÎCCJ 2010-04-27
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2588/2010
e. Comerțul modern a impus noi modalități de publicitate și vânzare a produselor și anume prin intermediul internetului. Blocarea de către pârât a numelui de domeniu de internet ce includ marca/numele comercial al reclamantei o împiedică pe
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, decizie (scj.ro #114100)
nu poate fi primită față de dispozițiile art.304 alin.1 C.proc.civ. Recurenta, cu referire la dispozițiile art.304 pct.8 C.proc.civ., pretinde că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbându-i înțelesul lămurit și
Sursă