ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.12.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6081/2003

HOTĂRÂRE
19.12.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6081/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Dolj, prin sentința

penală nr. 543 din 1 septembrie 2003, a respins cererea formulată de

condamnatul S.G., privind amânarea executării pedepsei de 2 ani închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 129 din 4 septembrie 1996 a aceluiași

tribunal.

S-a reținut că prin cererea

formulată de condamnat, s-a solicitat instanței să se dispună amânarea

executării pedepsei, invocând faptul că este grav bolnav.

Expertiza medico-legală efectuată în

cauză, a conchis că petiționarul prezintă diagnosticul de: boală Hodkin stadiul

III, leziuni micronodulare pulmonar-apical, bilateral și cașexil, afecțiuni ce

pot fi tratate în rețeaua sanitară a Direcției Generale a Penitenciarelor.

Față de concluziile expertizei, s-a

constatat că nu sunt îndeplinite cerințele dispozițiilor de procedură penală,

iar cererea a fost respinsă.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

penală nr. 439 din 9 octombrie 2003, a respins ca nefondat apelul declarat de

condamnat.

Împotriva acestor hotărâri a

declarat recurs condamnatul, susținând că față de bolile de care suferă, este

cazul să fie dispusă amânarea executării pedepsei.

Recursul nu este întemeiat.

Potrivit dispozițiilor art. 453 lit.

a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi amânată în cazul în

care se constată pe baza unei expertize medico-legale, că cel condamnat suferă

de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.

Cum, bolile de care suferă

condamnatul nu beneficiază de un tratament specific, nefiind contraindicat

regimul de detenție, așa cum se arată în expertiza medico-legală, în mod corect

s-a apreciat de instanțe că, în speță nu sunt întrunite condițiile

dispozițiilor legale menționate, pentru a justifica amânarea executării pedepsei.

În consecință, recursul

condamnatului este nefondat și urmează a fi respins, conform art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 C.

proc. pen.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul S.G., împotriva deciziei penale nr. 439 din 9 octombrie

2003 a Curții de Apel Craiova.

Obligă recurentul condamnat să

plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19

decembrie 2003.

Sursă