ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 805/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de Clubul Sportiv Botoșani împotriva

sentinței civile nr.13 din 27 februarie 2002 a Curții de Apel

Suceava, Secția comercială și de contencios administrativ.

La

apelul nominal s-au prezentat recurentul-reclamant Clubul Sportiv Botoșani

reprezentat de contabilul-șef A.S. și intimatul-pârât Ministerul

Finanțelor Publice reprezentat de consilierul juridic B.E.. A lipsit

intimata-pârâtă Garda Financiară – Secția Botoșani.

Procedura

completă.

Reprezentantul

Clubului Sportiv Botoșani  a susținut și dezvoltat motivele de

recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate,

iar pe fondul cauzei, admiterea acțiunii și exonerarea de la plata

către bugetul de stat a sumei totale de 1.083.397.563 lei stabilită

prin procesul-verbal de control al organelor Gărzii Financiare –

Secția Botoșani.

Reprezentanta

Ministerului Finanțelor Publice a pus concluzii de respingere a recursului

și de menținere a sentinței instanței de fond, ca

legală și temeinică.

Procurorul

a pus concluzii de respingere a recursului, arătând că închirierea de

spații de către recurenta-reclamantă intră în sfera de

aplicare a T.V.A.-ului.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Clubul

Sportiv Botoșani, la data de 5 noiembrie 2001, a chemat în judecată

Ministerul Finanțelor Publice și Garda Financiară, Secția

Botoșani, solicitând anularea ca nelegale a deciziei nr.1515 din 28

septembrie 2001 și a procesului-verbal încheiat la 17 mai 2001, prin care

i-au fost stabilite obligații bugetare în sumă de 1.083.397.563 lei,

reprezentând T.V.A. și majorări de întârziere aferente.

În

motivarea cererii reclamanta a arătat că nu datorează

această sumă deoarece, potrivit legii (Legea nr.69/2000, O.G.

nr.10/1996 și Legii nr.72/1996), este scutită de plata taxei pe

valoarea adăugată „indiferent de operațiunile efectuate”.

Curtea

de Apel Suceava, Secția comercială și de contencios

administrativ, prin sentința nr.13 din 27 februarie 2002 a respins

acțiunea ca nefondată reținând, în esență, că

închirierea de spații reprezintă o operațiune impozabilă

din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată conform

Ordonanței Guvernului nr.17/2000.

Împotriva

acestei soluții Clubul Sportiv Botoșani a declarat recurs

susținând că hotărârea atacată este nelegală și

netemeinică fiind dată cu aplicarea greșită a legii.

În

acest sens, prin motivele de casare depuse la dosar se reiau argumentele din

cererea de chemare în judecată, în sensul că instituția

publică de natură sportivă poate realiza venituri proprii,

inclusiv din chirii și din exploatarea unor bunuri deținute în

administrare (art.73 alin.(1) și (4) din Legea nr.72/1996) venituri care

nu au caracter economic și care sunt utilizate, în totalitate, pentru

susținerea activității sportive.

Iar

respectivele venituri, conform art.69 alin.(5) din Legea Educației Fizice

și Sportului nr.69/2000, se utilizează la nivelul structurilor

sportive care le realizează pentru înfăptuirea scopului și

obiectului de activitate, „fără vărsăminte la bugetul de

stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat”.

Examinând

sentința recurată în raport de criticile formulate, probele

administrate și dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea

constată că este legală și temeinică, iar recursul

nefondat.

Astfel,

din procesul-verbal încheiat de comisari ai Gărzii Financiare, Secția

Botoșani, rezultă că în perioada 1 ianuarie 1997 –   30 aprilie

2001, Clubul Sportiv Botoșani a realizat venituri din închirierea

către persoane fizice și juridice a unor spații din patrimoniul

propriu.

În

baza contractelor de închiriere a emis facturi fără a înscrie taxa pe

valoarea adăugată motiv pentru care, organele de control, i-au

stabilit obligația de vira la bugetul de stat cu acest titlu suma de

498.535.228 lei plus majorările de întârziere aferente, totalizând

584.862.335 lei.

Această

obligație bugetară a fost menținută de Ministerul

Finanțelor Publice, prin decizia nr.1515/2001 prin care s-a respins

contestația clubului sportiv, precum și prin sentința nr.13/2002

a Curții de Apel Suceava prin care s-a respins, ca nefondată,

acțiunea formulată în contencios administrativ.

Într-adevăr,

potrivit art.2 lit.a din O.G. nr.3/1992 privind taxa pe valoarea

adăugată, republicată, în vigoare până la 15 martie 2000

când a fost înlocuită cu O.U.G. nr.17/2000, în sfera de aplicare a T.V.A.

erau cuprinse și „operațiunile cu plată, precum și cele

asimilate acestora (...) efectuate de o manieră independentă de

către persoane fizice sau juridice privind: livrări de bunuri mobile

și prestări servicii în cadrul exercitării activității

profesionale”.

Dispoziții

asemănătoare conține și O.U.G. nr.17/2000 în art.2 alin.1 lit.a).

De

la regula impozitării operațiunilor cu plată și acelor

asimilate, art.3 alin.1 lit.d din O.G. nr.3/1992, precum și art.3 lit.d)

din O.U.G. nr.17/2000 a exceptat instituțiile publice, pentru

activitățile lor administrative, sociale, educative, de apărare,

ordine publică, siguranța statului, culturale și sportive „când

operațiunile privind livrările de bunuri și prestările de

servicii sunt rezultate din activitatea specifică autorizată” (art.3

alin.1).

Or,

în cauză, Clubul Sportiv Botoșani, a realizat venituri și profit

din închirierea unor spații, iar activitatea de închiriere nu este

specifică autorizată pentru o instituție sportivă.

Susținerea

potrivit căreia, idiferent de operațiunile efectuate,

instituțiile publice sportive sunt scutite de plata taxei pe valoarea

adăugată în virtutea prevederilor art.(5) din Legea nr.69/2000 nu

poate fi primită. Aceasta deoarece, textul invocat prevede utilizarea

veniturilor, fără vărsăminte la bugetul de stat, iar taxa

pe valoarea adăugată nu are natura juridică a

vărsământului.

În

plus, art.73 (1) din aceeași lege, stabilește că „veniturile

extrabugetare ale instituțiilor publice finanțate în condițiile

art.70 alin.(1) lit.b) și c) (în categoria cărora se include și

recurentul – n.n.) se încasează, se administrează și se

utilizează de instituțiile publice în cauză, potrivit normelor

finanțelor publice, dacă legea nu prevede altfel”.

Or,

cum deja s-a arătat, în privința taxei pe valoarea

adăugată, legea prevede impozitarea operațiunilor privind

livrările de bunuri și prestările de servicii.

Așa

fiind, în raport cu cele prezentate urmează a se respinge recursul, ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de Clubul Sportiv Botoșani împotriva sentinței

civile nr.13 din 27 februarie 2002 a Curții de Apel Suceava, Secția

comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 27 februarie 2003.