ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3982/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3982/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea
de Apel Constanța, sub nr. 760 din 8 mai 2003, reclamantul G.C. a chemat în
judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea – Comisia pentru aplicarea
Legii nr. 189/2000, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie
modificată hotărârea nr. 185 din 26 martie 2003, emisă de pârâtă pe seama
reclamantului, în sensul de a i se recunoaște calitatea de beneficiar al
drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, prin luarea în considerare ca
stagiu militar în detașamentele de muncă, a întregii perioade cuprinsă între 20
iulie 1952 și 15 august 1956.
În motivarea acțiunii, reclamantul a
arătat următoarele:
- Comisia pentru stabilirea
situațiilor prevăzute de Legea nr. 309/2002 nu au ținut cont de înscrierea în fișa
de evidență militară, din care rezultă că a fost încorporat la data de 20 iulie
1952 și lăsat la vatră la data de 15 august 1956, fiind repartizat la
Detașamentul Petroșani, de unde a fost detașat la mai multe șantiere de lucru
care aparțineau acestui detașament;
- în mod greșit, comisia a luat în
considerare, ca stagiu militar în detașamentele de muncă, numai 20 de zile, în
loc de 48 de luni și 20 de zile, deși, în timp ce altor persoane aflate într-o
situație identică, le-a fost recunoscută întreaga perioadă.
Pârâta Casa Județeană de Pensii
Tulcea, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea acțiunii, arătând
că:
- potrivit înregistrărilor în
livretul militar al reclamantului, acesta a efectuat stagiul militar la
Detașamentul Petroșani, de la 20 iulie, la 10 august 1952 și la Detașamentul
G.A.S. Petrești, de la 31 mai 1955, la 15 august 1956, iar în fișa de evidență
militară eliberată de U.M. nr. 02405 Pitești, stagiul militar apare ca fiind
efectuat în perioada iulie 1952 – august 1956, la Detașamentul Petroșani;
- în raport cu cele două acte care
atestă stagiul militar efectuat de reclamant, comisia a luat în considerare
doar perioada de stagiu înscrisă în livretul militar, ca fiind efectuată la
Detașamentul Petrești, deoarece, în „Tabelul cu evidența detașamentelor și
unităților de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în
perioada 1950 – 1961” comunicat de Arhivele Naționale, figurează doar
Detașamentul Petroșani, înființat în anul 1950, iar nu și Detașamentul G.A.S.
Petrești. înscris în livretul militar al reclamantului.
Curtea de Apel Constanța, secția de
contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 70 din 29 mai 2003, a admis
acțiunea reclamantului și a modificat hotărârea emisă de pârâtă, în sensul că
reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru
perioada 20 iulie – 10 august 1952 și 31 mai 1955 – 15 august 1956.
Împotriva acestei sentințe, au
declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea și reclamantul G.C.
Pârâta, prin motivele de recurs, a
susținut că:
- instanța nu a ținut seama de
faptul că reclamantul nu a avut continuitate în efectuarea stagiului militar,
iar cel efectuat la Detașamentul G.A.S. Petrești nu poate fi recunoscut ca
încadrându-se în prevederile Legii nr. 309/2003, întrucât acest detașament nu
figurează în „Tabelul cu evidența detașamentelor și unităților de muncă”
comunicat de Arhivele Naționale;
- instanța a depășit atribuțiile
puterii judecătorești, stabilind fără să aibă o bază legală, că un anumit
detașament de muncă, respectiv Detașamentul G.A.S. Petrești, face parte din
Direcția Generală a Serviciului Muncii, care a funcționat în perioada 1950 –
1961, deși toate datele privind asemenea detașamente de muncă sunt deținute de
Ministerul de Interne prin Arhivele Naționale.
Reclamantul G.C., prin motivele de
recurs formulate în scris, a susținut că instanța de fond a făcut aprecieri
greșite cu privire la probele care au fost administrate în cauză, probe din
care rezultă că el, reclamantul, a avut continuitate în efectuarea stagiului
militar pe întreaga perioadă 20 iulie 1952 – 15 august 1956.
Examinând sentința atacată în raport
cu criticile formulate, cu probele administrate și cu dispozițiile legale
incidente cauzei, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., această
instanță constată că recursurile sunt nefondate, după cum se va arăta în cele
ce urmează:
La pronunțarea sentinței, instanța
de fond a ținut seama de probele administrate în cauză și care fac dovada
stagiului militar efectuat de reclamant în detașamentele de muncă, respectiv
livretul militar și fișa de evidență privind executarea serviciului militar.
Din probele administrate în cauză
rezultă că stagiul militar a fost efectuat în perioada 1952 – 1956, în
detașamente cu specific de activitate în construcții, însă înscrierile din
livretul militar sunt mai complete și mai bine determinate în raport cu cele
din fișa de evidență militară, care au un caracter general. Astfel, în livretul
militar apare că reclamantul a fost încorporat la data de 20 iulie 1952, la
Detașamentul Petroșani, iar la data de 10 august 1952 a fost lăsat la vatră,
fiind reîncorporat la data de 31 mai 1955 la Detașamentul G.A.S. Petrești și
lăsat la vatră la data de 15 august 1956.
„Carnetul ostașului miner” invocat
de reclamant ca probă nouă în recurs, nu face dovada continuității stagiului
militar în detașamente de muncă, mențiunea înscrisă în acesta referindu-se doar
la faptul că la data de 20 noiembrie 1954, reclamantul efectua stagiul militar
la Detașamentul de muncă din industria cărbunelui – Șantierul Golești.
Prin urmare, nu poate fi acceptată
susținerea recurentului-reclamant, cum că ar fi avut continuitate în efectuarea
stagiului militar.
Cât privește criticile aduse de
pârâtă cu privire la luarea în considerare de către instanța de fond și a
perioadei 31 mai 1955 – 15 august 1956, ca stagiu militar în detașamente de
muncă, acestea sunt nejustificate sub toate aspectele.
Conform mențiunii din livretul
militar, în perioada 31 mai 1955 – 15 august 1956, reclamantul a efectuat stagiul
militar la unitatea de muncă G.A.S. Petrești, această unitate fiind înscrisă în
„Tabelul cu evidența detașamentelor și unităților de muncă”, care, așa cum
rezultă din înscrisul aflat la dosar, a fost înaintat Ministerului Muncii și
Solidarității Sociale, de către Arhivele Naționale.
Pentru considerentele arătate,
recursurile declarate în cauză vor fi respinse ca nefondate, iar sentința
instanței de fond va fi menținută ca legală și temeinică, cu precizările
prezentate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 70/CA din 29 mai
2003 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, precum și
recursul declarat de G.C. împotriva aceleiași sentințe, ca nefondate.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 19 noiembrie 2003.