ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2194/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2194/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin contestația la executare
înregistrată la 27 martie 2001 pe rolul Judecătoriei sectorului 1,
contestatorii S.D. și G.I. au solicitat, în contradictoriu cu intimații M.P. și
M.N., stabilirea întinderii creanței la care au fost obligați prin contractul
de împrumut cu garanție imobiliară.
Prin acest contract încheiat la 1
decembrie 1999 cu nr. 1315, contestatorii au împrumutat de la intimați suma de
2750 USD cu termen de restituire la 1 ianuarie 2000 și cu clauza că în cazul
neplății la scadență creditorii să solicite investirea cu formulă executorie
fără somație sau chemare în judecată iar debitorii vor suporta cheltuielile
legate de acte sau o penalizare de 1% pe zi de întârziere precum și o dobândă
de 30%.
Judecătoria sectorului 1 prin
sentința civilă 7207/29 septembrie 2001 a admis în parte contestația la
executare și a constatat că întinderea creanței contestatorilor născută în baza
contractului de împrumut cu garanție imobiliară, autentificat la 1 decembrie
1999, se compune din 2750 USD, sumă împrumutată și 30% din suma împrumutată,
dobândă lunară de la data scadenței până la ultimul act de executare.
Tribunalul București, prin decizia
civilă 3165/2001 a respins ca nefondat apelul.
Curtea de Apel București, prin
decizia civilă 432/15 februarie 2002 a admis recursul contestatorilor, a
modificat decizia 3165/2001, a admis apelul contestatoarei împotriva sentinței
civile 7207/2001 și a schimbat în tot sentința în sensul că s-a admis
contestația și a fost stabilită obligația de restituire de către contestatori a
sumei de 2750 USD, împrumut contractual, fără dobânzi și penalități.
Împotriva acestei decizii intimații
au formulat la 15 martie 2002 o cerere de revizuire întemeiată pe motivul
prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
În motivarea cererii s-a arătat că
hotărârea atacată este potrivnică sentinței civile 1255/29 ianuarie 2001 a
Judecătoriei sectorului 1 București, rămasă definitivă prin respingerea
recursului (decizia 633/R/2001 a Tribunalului București).
Hotărârea curții de apel a constatat
nulitatea clauzei contractuale privind dobânda și penalitățile, clauză a cărei
valabilitate a fost recunoscută de instanța care a soluționat opoziția la
executare.
Cererea de revizuire este nefondată,
urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 322 C. proc. civ.,
revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs (cazul în speță) se poate
cere, potrivit pct. 7 al acestui articol, dacă există hotărâri definitive
potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și
aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Dacă primele două condiții impuse de
text – hotărârile să fie definitive și date de instanțe de grade diferite –
sunt îndeplinite, ultima condiție, tripla identitate – una și aceeași pricină,
între aceleași persoane având aceeași calitate – nu se mai regăsește în speța
dedusă judecății.
Obiectul dosarului 4059/2001 al
Judecătoriei sectorului 1, soluționat definitiv în recurs prin decizia civilă
nr. 432/15 februarie 2002 a fost contestația la executare, pentru lămurirea
înțelesului titlului, formulată de S.D.I. și G.I. în calitate de debitori
împotriva lui M.P. și M.N. în calitate de creditori.
Obiectul dosarului 23899/2000 al
Judecătoriei sectorului 1 București – în care s-a pronunțat sentința civilă
1255/29 ianuarie 2001, definitivă prin respingerea recursului prin decizia
633/R/23 aprilie 2001 a Tribunalului București – l-a reprezentat opoziția la
executarea formulată de aceiași debitori împotriva acelorași creditori prin
care s-a solicitat constatarea nulității clauzelor privind dobânzile și
penalitățile.
De altfel, în cadrul soluționării
contestației la executare în toate fazele parcurse de dosar a fost analizată
soluția dată în opoziția la executare și, în raport de sentința civilă 1255/2001
rămasă definitivă prin decizia 633/2001, s-a respins excepția de autoritate de
lucru judecat invocată în cauză.
Este de reținut, de asemenea, din
actele depuse în dosarul de revizuire, că executarea silită s-a îndeplinit,
prin adjudecarea imobilului scos la vânzare prin licitație publică, în favoarea
creditorilor revizuienți (act de adjudecare din 6 septembrie 2001 în dos.
632/2000), imobilul fiind deja înscris în cartea funciară în proprietatea
creditorilor (încheierea 8734 din 27 septembrie 2001 pronunțată de Judecătoria
sectorului 1).
Pentru considerentele arătate
urmează a se respinge cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire
formulată de M.N. și M.P. împotriva deciziei nr. 432 din 15 februarie 2002 a
Curții de Apel București, secția a IV – a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2003.