ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1363/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1009,

pronunțată la data de 24 aprilie 2001, în dosarul nr. 4177/2001, secția

comercială a Tribunalului Constanța a admis acțiunea formulată de A.N.P. SA

București, sucursala A. Pitești, în contradictoriu cu pârâta, S.N.T.F.M., sucursala

de marfă Constanța, reprezentată prin S.M.F. SA, oficiul juridic teritorial

Constanța, cu consecința obligării acesteia să plătească reclamantei suma de

32.171.407 lei, reprezentând contravaloare marfă constatată lipsă la destinație,

precum și suma de 2.605.284 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Spre a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, din analiza conținutului proceselor-verbale de constatare nr.

688, 689, 690, 691 din 30 decembrie 1999, întocmite de stația C.F.R. Palas,

rezultă că vagoanele încărcate cu benzină, cu terminația nr. 2561, 4695, 4876

și 5565, expediate de reclamantă pe adresa SC O.T. SA Constanța, au sosit cu

sigilii rupte sau lipsă și cu scurgeri din conținut și a făcut aplicarea art. 83.1,

83.3 din Regulamentul de transport pe calea ferată, coroborat cu art. 969 C.

civ., apreciind că prețul mărfii a fost corect stabilit după prețul mărfii, de

aceeași natură și calitate la locul și la data la care marfa a fost primită la

transport.

Secția comercială a Curții de Apel

Constanța, prin decizia nr. 665, pronunțată la data de 28 iunie 2001, a admis

apelul formulat de pârâtă, împotriva acestei sentințe, pe care a schimbat-o în

tot, în sensul că a respins acțiunea, ca nefondată, obligând intimata să

plătească apelantei suma de 1.317.462 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța menționata

hotărâre, instanța de control judiciar a reținut că vagoanele, în litigiu,

prezintă lipsa încuietorilor la domă, fără scurgeri din conținut, ceea ce

demonstrează că vina aparține predătorului, care a încărcat marfa în vagon și

nu a asigurat etanșeitatea, împrejurare față de care calea ferată este

exonerată de răspundere conform R.T. – N.U.T. art. 83.5 din Regulament.

Împotriva deciziei pronunțată în apel

a formulat recurs intimata-reclamantă S.N.P. P. SA, invocând, ca temei de drept

al cererii sale, dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-a arătat,

în esență, că hotărârea pronunțată în apel este dată cu încălcarea prevederilor

art. 82.1 și 83.3 din Regulamentul C.F.R., critică care, conform art. 306 alin.

(3) C. proc. civ., poate fi încadrată în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.

Recursul este fondat.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 418

și 425 C. com., art. 82.1 din Regulamentul de transport C.F.R., aprobat prin

O.G. nr. 41/1997, stabilește răspunderea cărăușului pentru pierderea și

avarierea mărfii survenită din momentul primirii la transport până la

destinație, iar art. 83.3 din același regulament stabilește o prezumție de

vinovăție în sarcina cărăușului ce asigură paza juridică a mărfii. Cu toate că art.

425 C. com. și menționatul regulament prevăd și condițiile în care cărăușul

este exonerat de răspundere, examinarea materialului probator administrat în

cauză relevă că acestea nu sunt îndeplinite, întrucât înlăturarea și ruperea

sigiliilor cu scurgeri din conținut, evidențiate de procesele-verbale de

constatare depuse la dosar (dosarul Tribunalului Constanța nr. 4147/2000)

constituie faptele culpabile, care au cauzat prejudiciul, pentru care pârâta

este chemată să răspundă.

Așa fiind, constatând că, prin

decizia pronunțată, instanța de apel a încălcat menționatele dispoziții, care

stabilesc răspunderea cărăușului de integritatea mărfii transportate, în

considerarea art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea, conform art. 312 alin. (1)

teza 1 alin. (2) și (3) C. proc. civ., va admite recursul intimatei-reclamante,

va modifica decizia atacată, în sensul că va respinge, ca nefondat, apelul

formulat de pârâtă împotriva sentinței tribunalului.

Reținând culpa procesuală a

intimatei și dreptul recurentei de a fi despăgubită cu suma reprezentând

cheltuielile de judecată efectuate justificat în recurs, în temeiul art. 274 alin.

(1) C. proc. civ., Curtea va obliga intimata să plătească recurentei suma de

1.320.000 lei, cu acest titlu, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru

judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta S.N.P. P. SA București, sucursala A. Pitești, împotriva deciziei nr.

665/COM din 28 iunie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Constanța secția

comercială, modifică decizia atacată, în sensul că respinge apelul declarat

împotriva sentinței nr. 1009 din 24 aprilie 2001 a Tribunalului Constanța,

secția comercială.

Obligă la 1.320.000 lei cheltuieli

de judecată, în sarcina intimatei.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi, 5 martie 2003.