ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 158/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Galați, reclamanta B.M. a chemat în judecată, în calitate de pârâți, Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați, pentru ca instanța prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea deciziei nr.1115/2001 prin care a fost respinsă contestația privind stabilirea taxei judiciare de timbru în valoare de 15.000 lei în dosarul nr.3245/1999 al Tribunalului Galați. Inițial, prin sentința civilă nr.68/2002 pronunțată de Curtea de Apel Galați acțiunea a fost admisă, iar ca urmare a recursului pronunțat de Ministerul Finanțelor, prin decizia civilă nr.953/2003 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție – sentința a fost casată și cauza trimisă spre rejudecare.

În urma rejudecării a fost pronunțată sentința civilă nr.59/2003 prin care a fost admisă acțiunea reclamantei în sensul anulării deciziei nr.1115/2001 emisă de Ministerul Finanțelor. Pentru a pronunța această soluție, instanța de rejudecare a reținut că potrivit art.23 din Legea nr.112/1995, scutirea de taxă de timbru vizează toate categoriile de persoane implicate în realizarea drepturilor prevăzute de Legea nr.112/1995, inclusiv chiriașii care au optat pentru cumpărarea imobilelor. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termenul legal pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor. Motivându-și recursul, recurentul-pârât a susținut că intimata-reclamantă nu poate beneficia de scutirea de la plata taxei de timbru deoarece Legea nr.112/1995 se referă numai la foștii proprietari și moștenitorii acestora dar nu și la chiriași, cazul intimatei.

Analizând recursul formulat în raport de dispozițiile art.304 – 304 1 C. proc. civ. și de motivele invocate, Curtea îl va admite în sensul celor ce se vor arăta. Intimata-reclamantă a promovat o acțiune la Judecătoria Galați prin care a chemat în judecată Primăria municipiului Galați,pentru ca instanța să dispună, „anularea” din contractul de vânzare – cumpărare nr.3769/1998 încheiat în baza Legii nr.112/1995… clauza prevăzută la pct.6 al contractului, în baza căreia neplata a 6 rate consecutive, duce la evacuarea deținătorului și la pierderea oricărui drept locativ”. Nemulțumită de soluția pronunțată de Judecătoria Galați prin sentința civilă nr.1826/1999, intimata-reclamantă a formulat apel la Tribunalul Galați, care prin încheierea de ședință din 10 septembrie 1999 i-a pus în vedere intimatei să achite o taxă judiciară de timbru de 15.000 lei.

Această sumă reprezintă ½ din valoarea taxei de timbru cu care trebuia să timbreze la fond conform art.3 lit. (a 1 ) din O.G. nr.30/1999 pentru modificarea Legii nr.146/1997, acțiunea introductivă nefiind evaluabilă în bani. Apelul declarat fiind o cale de atac ordinară, Tribunalul Galați a făcut aplicarea dispozițiilor din Legea nr.146/1997 în raport de care: „cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată în prima instanță”. Susținerea făcută de intimată și preluată de instanța de rejudecare, în sensul că acțiunea formulată la judecătorie este scutită de taxa de timbru, este lipsită de suport legal în raport de dispozițiile art. (1) din Legea nr.112/1995.

Astfel, potrivit dispozițiilor textului de lege mai sus invocat, de prevederile Legii nr.112/1995 beneficiază doar „foștii proprietari” – persoane fizice … respectiv „moștenitorii foștilor proprietari potrivit legii”. Este evident așadar, că dispozițiile acestei legi privesc exclusiv categoriile de persoane mai sus enumerate (foștii proprietari și moștenitorii acestora) și nicidecum chiriașii care au optat pentru cumpărarea locuinței. Cum în cauza dedusă judecății, intimata-reclamantă nu are calitatea de proprietar sau moștenitor ci pe cea de chiriaș, care a optat să cumpere locuința, în mod legal Tribunalul Galați a apreciat că acesteia nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 23 din Legea nr.112/1995 și art.15 lit. (p) din Legea nr.146/1997 care reglementează scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.

Așa fiind, în mod legal recurentul-pârât a emis decizia nr.1115/2001 prin care a fost respinsă contestația intimatei privind obligarea la plata sumei de 15.000 lei taxă judiciară de timbru. În consecință, față de cele mai sus reținute, în baza dispozițiilor art. 312 și art. 314 C. proc. civ., recursul va fi admis, sentința casată și în fond acțiunea respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Galați și de Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.59/F din 19 mai 2003 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și în fond respinge acțiunea formulată de B.M. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 20 ianuarie 2004.