ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 253/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 253/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată pe calea contenciosului administrativ reclamantul A.G. a
chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Botoșani, solicitând anularea
hotărârii nr.1342 din 11 aprilie 2003 emisă de pârâtă și acordarea drepturilor
prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În
motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că a satisfăcut stagiul militar în
detașamente de muncă la U.M. 03594 în perioada 7 noiembrie 1956 – 22 noiembrie
1958 situație în care beneficiază de drepturile prevăzute de legea sus-citată.
Curtea
de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ prin sentința
nr. 152 din 25 iunie 2003 a respins ca nefondată acțiunea reclamantului.
Pentru
a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că Nomenclatorul întocmit de
Arhivele Naționale care cuprinde detașamentele de muncă din cadrul Direcției
Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, nu este prevăzută U.M.
03594.
Această
situație rezultând și din adresa Ministerului Apărării Naționale nr. A/452 din
4 martie 2003.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinicie.
Recurentul
a susținut în esență că a satisfăcut stagiul militar în construcții drumuri și
poduri așa rezultă din livretul militar anexat în copie la dosarul cauzei și
că beneficiază de dreptul prevăzut de Legea nr. 309/2002 motiv pentru care
instanța de fond în mod greșit i-a soluționat cererea.
Recursul
este fondat.
Astfel
din copia livretului militar Seria BC nr. 035416 rezultă că A.G. a satisfăcut
stagiul militar la U.M. 03594 în construcții drumuri și poduri.
Mențiunea
din livretul militar constituie dovada conform art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002,
în sensul că în realitate stagiul militar a fost efectuat în detașamente de
muncă, contestatorul fiind îndreptățit să beneficieze de drepturile conferite
de această lege.
Pentru
aceste motive se va admite recursul în cauză, se va casa sentința atacată, cu
consecința admiterii actului reclamantului și acordării drepturilor prevăzute
de Legea nr.309/2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite
recursul declarat de A.G. împotriva sentinței nr. 152 din 25 iunie 2003 a
Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.
Modifică
sentința atacată și în fond admite acțiunea formulată de reclamantul A.G.
Anulează
hotărârea nr.1342 din 11 aprilie 2003 emisă de Casa Județeană de Pensii
Botoșani și obligă pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască
reclamantului drepturile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 309/2002, pentru
perioada 7 noiembrie 1956 – 22 noiembrie 1958, cu data de 1 noiembrie 2002.
Pronunțată,
în ședința publică, astăzi 27 ianuarie 2004.