ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 281/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 13 iunie 2001 reclamanta S.C. „C” S.A. a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Regională Interjudețeană Vamală Brașov solicitând anularea Deciziei nr. 688 din 16 mai 2001, prin care s-a respins contestația nr. 876/22 martie 2001 adresată Direcției Regionale Vamale Interjudețene Brașov împotriva actului constatator nr. 43/2001, privind majorările de întârziere în sumă de 623.925.432 lei. S-a mai solicitat și anularea deciziei nr. 784 din 28 mai 2001 prin care s-a respins contestația nr. 875/22 martie 2001, împotriva actului constatator nr. 43/7 martie 2001, suma de 606.338.236 lei, majorări de întârziere, încheiat de aceeași unitate vamală.

În motivarea acțiunii, reclamanta arată că: mărfurile importate la data de 15 decembrie 1997, au fost încadrate la poziția tarifară 8465.10.90 din Lista cu denumirea comercială și Tariful vamal de import al României, beneficiind de toate facilitățile oferite pentru stimularea investițiilor. Transportul întregii linii de derulare furnir s-a făcut în mai multe tranșe întrucât datorită gabaritului acesteia nu era posibil un singur transport. La 11 septembrie 2001 instanța a dispus introducerea în cauză a Direcției Generale a Vămilor.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și contencios administrativ prin sentința civilă nr. 29 din 1 noiembrie 2001 a admis acțiunea, a anulat actele administrative emise de Ministerul Finanțelor, care va reanaliza dosarul nr. 867 și 875/2001 și va decide asupra majorărilor după soluționarea pe fond, irevocabilă a contestațiilor privind debitul principal - taxe vamale de import, care face obiectul dosarului nr. 427/2001 al Curții de Apel Târgu Mureș, în care va pronunța sentința civilă nr. 249 din 25 iunie 2001. Împotriva acestei soluții a declarat recurs Direcția Regională Vamală Interjudețeană Brașov, susținând în esență că instanța de fond a interpretat greșit cauza dedusă judecății, întrucât raportul juridic s-a încheiat numai cu Direcția Județeană a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat, nu și-a exercitat rolul activ, că fiecare act de control trebuia contestat separat, iar majorările de întârziere au fost calculate conform prevederilor art. 13 din O.G.

nr. 11/1996. Recursul este nefondat. Prin sentința recurată în mod temeinic și legal, respectând principiul „accesorium sequitur principale” instanța a constatat că nu se poate statua asupra majorărilor de întârziere aferente unor debite principale și a căror soluționare se află în curs de judecată. Curtea de Apel Târgu Mureș prin sentința civilă nr. 149 din 26 iunie 2001 a admis acțiunea reclamantei S.C. „C” S.A. și a anulat deciziile nr. 15/2090/22 martie 2001 și 16/2105 din 23 martie 2001 prin care au fost stabilite obligații suplimentare vamale de 351.020.232 respectiv 362.896.098 lei taxe vamale, T.V.A. și majorări de întârziere T.V.A. pentru importul din decembrie 1997, a unor utilaje necesare procesului de producție.

Soluția a rămas definitivă prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 1670 din 6 mai 2003, prin care au fost respinse recursurile Direcției Regionale Vamale Interjudețene Brașov în numele și pentru Direcția Generală Vamală și de către Direcția Generală Vamală prin Direcția Regională Vamală Interjudețeană Cluj. În mod corect instanța de fond a reținut că cele două acte de control încheiate de organele vamale locale se referă la obligații fiscale, privitoare la importul unei singure linii industriale de derulare furnir, utilaj complet ce lucrează ca o linie unitară, deși introdusă în țară la două date diferite acestea trebuiau incluse într-un singur act de control. Potrivit art. 5 alin. (2) din O.U.G.

nr. 13/2000 obligațiile fiscale fiind de 713.916.330 lei competența materială de a soluționa contestațiile formulate revenea Ministerului Finanțelor așa după cum în mod corect a constatat instanța de fond. Hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul declarat de pârâtă se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională Vamală Brașov împotriva sentinței civile nr. 299 din 1 noiembrie 2001 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2004.