ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3800/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 15 aprilie 2003 la Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, reclamantul L.P. a solicitat anularea în parte a hotărârii nr.

3284 din 13 martie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Satu Mare, în sensul

obligării acesteia să-i acorde drepturile conferite de lege, începând cu data

de 1 martie 2001, și pentru perioada 15 martie 1944 - 6 martie 1945, sens în

care să emită o nouă hotărâre.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că a solicitat ca dreptul la indemnizația legală să-i fie acordat

începând cu data de 1 martie 2001, pe perioada 26 iunie 1940 – 22 iunie 1941 și

20 martie 1944 – 6 martie 1945, și nu cu data de 1 martie 2002, cerere respinsă

nejustificat de pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare, prin hotărârea nr.

187 din 4 septembrie 2001.

Urmare a cererii reclamantului, de

revizuire a hotărârii nr. 187 din 4 septembrie 2001 și a deciziei nr.

3240/2002, a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ,

pârâta a emis hotărârea nr. 3284 din 13 martie 2003, ce face obiectul

litigiului de față, prin care stabilește reclamantului, beneficiul drepturilor

prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioadele solicitate, însă începând cu

data de 1 martie 2002.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 208/CA/2003 – P

din 12 mai 2003, a admis acțiunea reclamantului și a anulat în parte hotărârea

nr. 3284 din 13 martie 2003, cu privire la data de acordare a drepturilor stabilite,

respectiv 1 martie 2001, obligând în acest sens pârâta să-i emită o nouă

hotărâre.

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs Casa Județeană de Pensii Satu Mare, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de fond în mod eronat a

stabilit ca dată de acordare a drepturilor, 1 martie 2001, în raport cu data

formulării celei de a doua cereri de către reclamant.

Recursul este nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta.

Critica adusă soluției instanței de

fond, referitoare la data de acordare a indemnizației, nu poate fi primită,

întrucât în conformitate cu prevederile O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea

nr. 189/2000 și Normele de aplicare aprobate prin H.G. nr. 127/2002, cererea de

analizat este cea din 14 februarie 2001, așa încât data de acordare a

indemnizației este 1 marte 2001, cum a fost acordată de instanță, în

conformitate cu art. 5 din H.G. nr. 127/2002.

Dreptul reclamantului L.P., de a

beneficia de indemnizația prevăzută de O.G. nr. 105/1999, pentru modificarea și

completarea Decretului-lege nr. 118/1990, s-a născut în temeiul acestui act

normativ și de la data formulării și înregistrării primei cereri, respectiv

data de 14 februarie 2001, întrucât prin art. 1 și 2 din Normele din 14

februarie 2002, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, date în aplicarea O.G. nr.

105/1999, s-a delimitat doar sfera de aplicare a ordonanței, cu modificările

ulterioare și nicidecum nu au fost adoptate reglementări noi pentru acordarea

unor drepturi.

Având în vedere considerentele arătate, recursul

urmează a fi respins ca nefondat, sentința instanței de fond fiind legală și

temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței civile nr. 208/CA/2003 – P

din 12 mai 2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 11 noiembrie 2003.