ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4615/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 31 martie 2003, reclamantul A.M. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 8120 din 5 martie 2003 și obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000. În motivarea cererii, reclamantul a învederat că a suferit persecuții din motive etnice, fiind nevoit să se refugieze împreună cu familia din Turda, localitatea de domiciliu, la data de 5septembrie 1944 și să se stabilească în județul Alba. Prin sentința civilă nr. 152 din 14 mai 2003, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul nu a făcut dovada unor persecuții etnice, în sensul prevederilor Legii nr. 189/2000, ocuparea temporară a orașului Turda aflat în România, de către trupele ungare și mutarea familiei reclamantului într-o altă localitate din țară, neîncadrându-se în dispozițiile actului normativ sus-menționat. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamantul a învederat că în perioada 5 septembrie 1944 – 4 octombrie 1944, orașul Turda în care locuia, a fost sub ocupație străină, împrejurare care a determinat refugiul familiei sale și traiul în alte localități, ceea ce se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 și justifică acordarea drepturilor cuvenite, în calitate de persoană refugiată din motive etnice.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate și având în vedere și prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune casarea sentinței și admiterea acțiunii. Ocuparea orașului Turda de către armata ungară în perioada 5 septembrie 1944 – 4 octombrie 1944 și persecuțiile la care a fost supusă populația românească din localitate, au determinat refugierea reclamantului și a familiei sale în comuna Lancrău, județul Alba. În acest sens, declarațiile martorilor B.E. și C.I., se coroborează cu adeverința nr. 13176 din 16 iunie 2003, emisă de Primăria municipiului Turda, depusă ca act nou în recurs.

În consecință, situația reclamantului încadrându-se în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, Curtea anulând hotărârea nr. 8120/2003, va dispune obligarea pârâtei să acorde reclamantului drepturile cuvenite în calitate de refugiat, din motive etnice, pentru intervalul 5 septembrie 1944 – 4 octombrie 1944, începând cu data de 1 martie 2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de A.M., împotriva sentinței civile nr. 552 din 14 mai 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și pe fond, admite acțiunea. Anulează hotărârea nr. 8120 din 5 martie 2003 a Casei Județene de Pensii Cluj și obligă pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, art. 1 lit. c), cu acordarea drepturilor cuvenite pentru perioada 5 septembrie 1944 – 4 octombrie 1944, începând cu data de 1 martie 2003. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2003.