ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.01.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 140/2003

HOTĂRÂRE
17.01.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 140/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova, sub

nr. 4488/2000, reclamanta S.N.P. P. S.A. București, sucursala P. Ploiești, a

chemat în judecată pe pârâtele S.C. S.R. Câmpina și S.N.P. P. S.A., sucursala

marfă.

Tribunalul Prahova, secția comercială și de

contencios administrativ, prin sentința nr. 973 din 31 august 2000 a respins,

ca nefondată, acțiunea reclamantei.

Instanța de fond a reținut că reclamanta și S.N.P. P.

S.A., sucursala P. Hunedoara, au procedat greșit atunci când au efectuat

recepția în lipsa delegatului predătorului mărfii, astfel încât, actele de

constatare sunt legale, nefiindu-i opozabile.

Cu privire la cealaltă pârâtă, instanța a considerat

că fac parte din aceeași societate mamă și, ca atare, își pot regulariza

datoriile reciproce prin arbitraj departamental.

Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de

contencios administrativ, prin decizia nr. 32 din 22 ianuarie 2001, a admis

apelul declarat de reclamantă, a schimbat în tot sentința, în sensul că a

admis, în parte, acțiunea și a obligat-o pe pârâta S.N.P. P. S.A., sucursala P.

Hunedoara, să plătească reclamantei suma de 11.310.438 lei contravaloare marfă

lipsă și 979.835 lei cheltuieli de judecată la instanța de fond și 504.918 lei

cheltuieli de judecată în apel.

A respins acțiunea față de intimată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut

că, din actele depuse la dosar, rezultă, în mod evident, că furnizoarea a

încărcat în mod real cantitatea de parafină înscrisă în nota de greutate nr.

42/1998, iar faptul că beneficiara a procedat la descărcarea vagonului, fără a

aștepta participarea delegaților furnizoarei, așa cum aceasta a solicitat,

conduce la concluzia că lipsa constatată provine din culpa exclusivă a pârâtei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs S.N.P. P.

S.A., sucursala P. Hunedoara, susținând că recepția cantitativă s-a efectuat cu

respectarea dispozițiilor în vigoare la acea dată și în prezența delegatului

neutru, actul fiindu-i opozabil pârâtei S.C. S.R. Câmpina și că recepția s-a

efectuat fără delegatul pârâtei pentru a evita plata locațiilor.

Recursul nu este fondat.

Instanța de apel a făcut o analiză minuțioasă a

probelor administrate în cauză, reținând în mod corect că furnizoarea a

încărcat în mod real cantitatea de parafină înscrisă în nota nr. 42/1998, iar

faptul că a procedat la descărcarea vagonului în lipsa delegatului furnizoarei

duce la concluzia că lipsa constatată se datorează culpei pârâtei.

Susținerile reclamantei, cum că a descărcat vagonul

pentru a evita plata locațiilor, nu poate fi primită deoarece, conform

legislației în vigoare, ori de câte ori se dovedește că reclamația este

întemeiată, locațiile se suportă de către furnizor.

Beneficiarul avea, deci, obligația să aștepte răspunsul

furnizorului cu privire la trimiterea unui delegat și numai după aceea să

procedeze la recepția cu delegatul neutru.

Cum beneficiarul nu a procedat în acest fel, în mod

corect instanța a reținut culpa pârâtei pentru lipsa mărfii constatate.

În consecință, decizia atacată este legală și

temeinică, motiv pentru care Curtea, în conformitate cu art. 316 combinat cu

art. 196 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul de față.

Respinge recursul declarat de pârâta S.N.P. P. S.A.,

sucursala P. Hunedoara, împotriva deciziei nr. 32 din 22 ianuarie 2001 a Curții

de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și comercial, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie

2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-01-29
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 417/2003
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1266 din 25 noiembrie 1999 a Tribunalului Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis acțiunea preciza
ÎCCJ 2004-09-21
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2800/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 9 septembrie 2003 și depusă la Judecătoria Ploiești, S.N.P. P. SA, sucursala P.E. Neamț, a chemat în judecată pe pârâtel
ÎCCJ 2003-05-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2715/2003
Asupra recursului de față constată: Prin sentința civilă nr. 1045/2000, pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis în parte acțiunea în pretenții, formulată de reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala C.O.L. București, împotriva pârâtelor S.N.T.
ÎCCJ 2005-09-23
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4257/2005
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1 din 6 ianuarie 2004, Comisia de Arbitraj Comercial de pe lângă C.C.I. Prahova, Tribunalul Arbitral a admis în parte acțiu
ÎCCJ 2003-10-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4011/2003
Asupra recursului se rețin următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr. 5621/2000, S.N.P. P. S.A. București, sucursala P. Bacău, a solicitat instanței ca prin sentința ce o va da în contradictoriu cu S.N.P. P. S.A.,
Sursă