ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.11.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4137/2003

HOTĂRÂRE
25.11.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4137/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin procesul-verbal din 14

februarie 2001, organele de control din cadrul Administrației Financiare Târgu

Jiu, s-a constatat că SC V. SRL Târgu Jiu, are de virat la bugetul statului

sumele de 202.134.793 lei, impozit pe profit privat din neadmiterea înregistrării

în costuri a ratei de leasing, 29.808.543 lei impozit pe profit pe anul 1998,

sumă ce face obiectul dosarului nr. 24/A/2001 al Curții de Apel Craiova,

159.867.687 lei penalizări la calculul impozitului pe profit, 56.344.445 lei,

T.V.A. aferent contractului de leasing și 95.702.119 lei, penalizări calculate

la neplata în termen a T.V.A. aferent plăților efectuate în cadrul contractului

de leasing, plăți ce au fost compensate și acordate ca deductibile cu

viramentele în plus.

Înainte de rezolvarea contestației

formulate, reclamanta a formulat acțiune la Curtea de Apel Craiova,

înregistrată sub nr. 241/A din ;9 februarie 2001, totodată, a renunțat la

capătul de cerere privind 56.344.445 lei T.V.A. aferent contractului de

leasing, întrucât această sumă nu a fost contestată.

Prin sentința nr. 780 din 31

octombrie 2001, s-a admis în parte acțiunea, s-a anulat în parte

procesul-verbal din 14 februarie 2001 al Administrației Finanțelor Publice

Târgu Jiu și decizia nr. 22 din 27 martie 2001 a Direcției Generale a

Finanțelor Publice Gorj, pe care le-a menținut pentru suma de 164.725.455 lei.

A fost exonerată reclamanta de plata

sumei de 322.036.806 lei și s-a dispus restituirea sumei.

Au fost obligați pârâții la plata

sumei de 3.000.000 lei cheltuieli de judecată, reclamantei.

Pentru a pronunța astfel, instanța a

avut în vedere:

La cererea reclamantei s-a dispus

efectuarea unei expertize contabile, prin care s-a concluzionat ca suma de lei

591.264.556 lei cheltuieli neacordate de organul de control, este deductibilă .

Prin stabilirea la deductibilitatea

a sumei de 177.788.169 lei, eșalonată pe perioadele fiscale, s-au reîntregit

costurile, fapt ce a dus la diminuarea impozitului pe profit, în sumă de lei

202.134.793 lei, cu suma de 72.194.849 lei, rămânând de plată suma de

124.330.295 lei.

Cu referire la suma de lei

29.808.543, impozit pe profit din perioada anterioară, anul 1997, s-a menționat

că face obiectul unui alt litigiu și conform O.G. nr. 68/1999, nu este

producătoare de majorări de întârziere, până la soluționarea definitivă a

cauzei.

Expertul a propus exonerarea

reclamantei de plata sumei de 56.344.445 lei T.V.A. aferentă ratelor de

leasing, însă pentru acest capăt de cerere s-a renunțat la acțiune.

De asemenea, expertul a propus

exonerarea reclamantului de plata majorărilor de întârziere, în sumă de

95.702.119 lei, reprezentând T.V.A. leasing, întrucât reclamanta cu acest tip

de obligație bugetară, se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 163/2000, în

sensul că începând cu data de 6 octombrie 2000, are sume de recuperat și nu are

obligații de plata pe perioada expirată.

Față de expertiza efectuată,

coroborată cu actele dosarului, s-a reținut că reclamanta datorează 164.725.435

lei, fiind exonerată de plata sumei de 322.036.806 lei..

Împotriva sentinței au formulat

recurs reclamanta SC V. SRL și Administrația Finanțelor Publice a municipiului

Târgu Jiu, în nume propriu și pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice

Gorj.

SC V. SRL Târgu Jiu a criticat

sentința astfel:

În mod eronat, instanța de fond a

considerat nedeductibilă fiscal suma de 129.939.944 lei, impozit pe profit,

aferent cheltuielilor înregistrate de societate cu ratele leasing, întrucât

acestea sunt certe și reale – ratele leasing au fost achitate, iar bunul luat

în leasing se află în patrimoniul societății.

Exonerarea de plata acestei sumei

atrage același regim juridic și pentru majorările de întârziere, în sumă de

34.785.511 lei.

Administrația Finanțelor Publice a

municipiului Târgu Jiu, în nume propriu și pentru Direcția Generală a Finanțelor

Publice Gorj, a criticat sentința după cum urmează:

Instanța competentă să soluționeze

cauza este Tribunalul Gorj și nu Curtea de Apel Craiova, întrucât decizia nr.

22 din 27 martie 2001, a cărei anulare s-a solicitat, a fost emisă de Direcția

Generală a Finanțelor Publice Gorj, organ al administrației publice

descentralizate la nivel județean și nu de către Ministerul Finanțelor Publice,

organ de specialitate al administrației publice centrale

Pe fondul cauzei, instanța de fond a

avut în vedere că în speță este un leasing financiar, conform art. 1 lit. d)

din O.G. nr. 51/1997, republicată.

Analizându-se actele și lucrările

dosarului, constată următoarele:

Cu privire la recursul declarat de

Administrația Finanțelor Publice a municipiului Târgu Jiu, în nume propriu și

pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj, constată:

Într-adevăr, obiectul litigiului îl

constituie anularea deciziei nr. 22 din 27 martie 2001, emisă de Direcția

Generală a Finanțelor Publice a municipiului Gorj, organ al administrației

publice descentralizate la nivel județean, astfel încât competența materială de

soluționare a cauzei, revenea Tribunalului Gorj, potrivit art. 2 pct. 1 lit. )

și art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

În acest sens, se va admite

recursul, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza pentru rejudecare,

Tribunalului Gorj, când se vor avea în vedere și criticile formulate pe fondul

cauzei.

Pentru același considerent se va

admite și recursul SC V. SRL Târgu Jiu, cu casarea sentinței și rejudecarea

cauzei la Tribunalul Târgu Jiu, unde se vor avea în vedere și criticile privind

fondul cauzei.

Admite recursurile declarate de SC

municipiului Târgu Jiu, în nume propriu și pentru Direcția Generală a

Finanțelor Publice Gorj, împotriva sentinței civile nr. 780 din 31 octombrie

2001 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza spre rejudecare, la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 25 noiembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-02-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 513/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 16 iunie 1999 reclamanta S.C „C” SA a solicitat anularea deciziei nr. 1453 din 30 iunie 1999 emisă de Ministerul Finanțelor
ÎCCJ 2004-01-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 10/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova reclamanta SC”L.” SA Târgu Jiu a chemat în judecată Ministerul Finanțelor și Direcția Generală a Fina
ÎCCJ 2004-03-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1189/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 10 octombrie 2000, reclamanta SC G.C. SRL Craiova a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului
ÎCCJ 2003-09-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2716/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată de reclamanta SC R. SA Târgu Jiu la data de 19 iulie 2001, s-a solicitat anularea deciziei nr. 1013/2001 a Misterului Finanțelor ș
ÎCCJ 2003-05-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1723/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: SC A.L. SA Sibiu a solicitat anularea deciziei nr. 1138 din 24 iulie 2001 emisă de Ministerul Finanțelor Publice și a procesului verbal nr. 9592/11 mai 20
Sursă