ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2795/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2795/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 62,
pronunțată la data de 6 februarie 2002, a Curții de Apel Cluj, secția
comercială și contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de
reclamanta SC R.S. SA Zalău și a anulat decizia nr. 2001 din 10 decembrie 2001
emisă de direcția de specialitate a Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța această soluție,
Curtea de apel a reținut, în esență, că dispoziția dată de Tribunalul Cluj în
dosarul nr. 1542/2001, ca societatea comercială reclamată să achite o nouă taxă
judiciară de timbru judiciar și decizia organelor fiscale care au confirmat
dispoziția instanței, sunt nelegale, deoarece acțiunea formulată de SC R.S. SA
Zalău nu are mai multe capete, pentru a fi necesară plata unei alte taxe
judiciare de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei soluții au
formulat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și Direcția
Generală a Finanțelor Publice Cluj, în numele Ministerului Finanțelor Publice,
susținându-se că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și
netemeinică, ca urmare a interpretării și aplicării greșite a prevederilor
legale în materie: art. 4 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru.
Recursurile sunt întemeiate.
Astfel, este necontestat că
reclamanta SC R.S. SA Zalău a chemat inițial în judecată, în dosarul nr.
1542/2001 pe S.N.T.F.M. – Agenția Teritorială Cluj, în calitate de cărăuș,
cerând obligarea acesteia la plata sumei de 19.900.154 lei și a dobânzilor
legale de 3.466.054 lei, iar ulterior, după casarea cu trimitere pentru
rejudecare, și-a precizat acțiunea chemând în judecată și SC S. SA Hunedoara,
în calitate de furnizor, pentru a fi obligată la plata acelorași sume, dacă se
va dovedi culpa acesteia.
De asemenea, este necontestat că
Tribunalul Cluj a pus în vedere reclamantei să timbreze cererea de precizare a
acțiunii, pe care a calificat-o ca pe un capăt de cerere separat de acțiune.
Potrivit prevederilor art. 14 din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, când o acțiune are mai
multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se
datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui.
Or, cererea inițială, împotriva
cărăușului S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ SA, sucursala teritorială Cluj, a vizat
recuperarea pagubei în temeiul contractului de transport, în timp ce cererea
ulterioară, împotriva furnizorului SC S. SA Hunedoara, a vizat recuperarea
pagubei în temeiul contractului de livrare, în cazul în care se va dovedi lipsa
culpei primei pârâte.
Deci, este vorba de două capete de
cerere formulate distinct, împotriva a doi pârâți, cu temeiuri juridice
diferite, contractul de transport în cazul primului pârât și respectiv,
contractul de livrare, în cazul celui de-al doilea pârât, ceea ce satisface
cerințele prevederilor legale citate mai sus.
Astfel fiind, rezultă că dispoziția
Tribunalului Cluj și actul administrativ emis de organul fiscal sunt legale și
temeinice, urmând ca recursurile să fie admise, hotărârea atacată, casată și
respinsă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și de Direcția
Generală a Finanțelor Publice a județului Cluj, în numele Ministerului
Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 62 din 6 februarie 2002 a
Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și pe fond
respinge acțiunea formulată de SC „Remat Sălaj” SA Zalău, județul Sălaj.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 25 septembrie 2003.
JUDECATOR,
JUDECATOR,
JUDECATOR,
L.Pastor
C.Furtună
Em.Albu
MAGISTRAT ASISTENT,
S.Oprea
Red.Em.A.
dact.T.E./ 6 ex.