ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2254/2003

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe calea

contenciosului administrativ la 19 august 2002, reclamanta SC M. SA Vaslui, în

contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Vaslui și

Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat anularea procesului-verbal nr. 1753

din 28 mai 2002 și a deciziei nr. 419 din 29 iulie 2002 emise de pârâte și

exonerarea sa de plata sumei de 28.028.269.714 lei, reprezentând impozite,

taxe, penalități și majorări de întârziere.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că potrivit planului de reorganizare aprobat la 31 ianuarie 2000, în

baza Legii nr. 64/1995, datoriile societății către stat în cuantum de

17.337.546.914 lei, reprezentând taxe și impozite, majorări de întârziere și

penalități însumând 59.538.782.382 lei, au fost eșalonate conform graficelor de

plată.

Că a respectat întrutotul aceste

grafice sub aspectul termenelor și a sumelor prevăzute, astfel că modalitatea

de stabilire a taxelor și impozitelor, a majorărilor de întârziere și a

penalităților de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Vaslui cu ocazia

controlului din 24 mai 2002, este eronată.

Curtea de Apel Iași, prin sentința

nr. 13/CA din 27 ianuarie 2003, a admis acțiunea formulată de SC M. SA.

A dispus anularea procesului-verbal

nr. 1753 din 24 mai 2002 încheiat de Direcția Generală a Finanțelor Publice și

Controlului Financiar de Stat Vaslui și a deciziei nr. 419 din 29 iulie 2002 a

Ministerului Finanțelor și a exonerat de răspundere reclamanta privind suma de

28.028.269.714 lei, reprezentând impozite, taxe, penalități și majorări de

întârziere.

Împotriva acestei hotărâri au

formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și Direcția Generală

a Finanțelor Publice a județului Vaslui, în nume propriu și în numele

Ministerului Finanțelor.

În motivarea recursului său,

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a susținut că hotărârea atacată nu

este legală întrucât la data judecării în fond a cauzei, instanța nu a fost

alcătuită potrivit dispozițiilor legale, în sensul că procurorul nu a

participat, cu toate că potrivit art. 45 alin. (4) C. proc. civ. participarea

și punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii.

Față de această împrejurare au

solicitat trimiterea cauzei aceleiași instanțe spre rejudecare.

În recursul lor, Direcția Generală a

Finanțelor Publice a județului Vaslui și Ministerul Finanțelor Publice au

criticat sentința, în fond, sub aspectul temeiniciei și legalității acesteia.

Au precizat că prin procesul-verbal

de control nr. 1753 din 28 mai 2002 au fost stabilite obligații bugetare

aferente perioadei după întocmirea planului de reorganizare (1 februarie 2000 –

31 martie 2003), iar majorările de întârziere și penalitățile nu au fost

calculate distinct pentru obligații bugetare cuprinse în planul de organizare

și ulterioare.

Cu toate acestea, instanța de fond a

dispus anularea procesului-verbal nr. 1753/2002 în totalitate, în condițiile în

care reclamanta nu a contestat datoriile bugetare curente.

Pe de altă parte, au susținut că

sentința nu motivează nici înlăturarea apărărilor formulate de pârâți, în

sensul că majorările și penalitățile în sumă de 23.509.975.944 lei nu sunt

incluse în sfera cheltuielilor sau a dobânzilor la care face trimitere art. 37

din Legea nr. 64/1995 și în consecință, au fost calculate având natura juridică

a unei sancțiuni cu caracter financiar fiscal.

Curtea, analizând actele și

lucrările dosarului în raport cu dispozițiile legale aplicabile, constată

recursurile fondate.

În ce privește recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași:

Potrivit art. 12 din O.U.G. nr.

13/2001, modificată și aprobată prin Legea nr. 506/2001 „deciziile direcțiilor

generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene sau a

municipiului București, precum și deciziile Ministerului Finanțelor Publice pot

fi atacate la instanța de contencios administrativ competentă. Judecata se face

în regim de urgență cu participarea reprezentantului Ministerului Public

.

Raportând acest text la dispozițiile art. 45 alin. (4) C.

proc. civ., în conformitate cu care „în cazurile anume prevăzute de lege,

participarea și punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii”,

rezultă că judecarea în fond a pricinii, având ca obiect procesul-verbal nr.

1753 din 28 mai 2002 al Direcției Generale a Finanțelor Publice Vaslui și

decizia nr. 419 din 29 iulie 2002 a Ministerului Finanțelor Publice, se face cu

participarea obligatorie a reprezentantului Ministerului Public.

Lipsa concluziilor procurorului

atrage nulitatea hotărârii pronunțate, fără îndeplinirea acestei condiții.

Față de considerentele

sus-menționate, Curtea urmează să caseze sentința atacată și să trimită cauza

spre rejudecare aceleiași instanțe.

Se reține, totodată, că invocarea în

motivarea recursului a dispozițiilor art. 304 alin. (1) C. proc. civ., nu sunt

de natură să modifice soluția dată în acest recurs, ținând cont în același timp

atât de dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., precum și de

dispozițiile art. 306 alin (3) C. proc. civ.

Cu privire la recursul formulat de

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Vaslui, în nume propriu și

în numele Ministerului Finanțelor Publice, motivele formulate de aceste părți

vor fi avute în vedere ca apărări de fond, cu ocazia rejudecării cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și de Direcția

Generală a Finanțelor Publice a județului Vaslui, în nume propriu și în numele

Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 13/CA din 27 ianuarie

2003 a Curții de Apel Iași.

Casează sentința atacată și trimite

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 10 iunie 2003.