ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4398/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin hotărârea nr. 2310/2415 din 28 februarie 2003, Casa Județeană de Pensii Hunedoara, Deva a respins cererea reclamantul V.L., privind stabilirea calității de beneficiar al Legii nr. 309/2002, motivând că acesta nu a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul D.G.S.M. Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 148 din 23 aprilie 2003, a respins acțiunea reclamantului V.L., prin care a solicitat anularea hotărârii Casei Județene de Pensii Hunedoara, Deva, reținând că, potrivit livretului militar, acesta a fost încorporat la 10 ianuarie 1957 de către U.M.

03263 Sibiu și a efectuat stagiul militar până la 31 decembrie 1958; deci, nu în detașamente de muncă aparținând D.G.S.M. pentru a fi incidente dispozițiile Legii nr. 309/2002. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, susținând: întâi, că în perioada 20 ianuarie 1957 – 31 decembrie 1958 a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă, respectiv pe mai multe șantiere de construcții; în al doilea rând că, la eliberare, în august 1959, livretul său militar a fost completat cu numărul specialității militare 165; 259 grupa a I-a categoria „neinstruit”; arma „construcții”, iar în anul 1965 în mod abuziv au fost modificate rubricile 9,11 și 12 din livretul militar, în sensul că a fost instruit, fiind radiată arma construcții, precum și specialitatea militară.

Recursul este fondat. În adevăr, livretul militar nr. 053402 eliberat la 22 ianuarie 1959 de Centrul Militar al orașului Marghita a fost modificat la rubricile 9,11 și 12, cu mențiunea „instruit”, deși inițial era trecută categoria „neinstruit”, fiind, totodată, radiată arma la care a efectuat stagiul militar reclamant, respectiv „construcții”. Este adevărat că, potrivit adresei nr. A/452 din 4 martie 2003 eliberată de Ministerul Apărării Naționale, Statul Major General, Serviciul Arhive și Documentare Militară București, militarii care au menționat în livret sau în fișa de evidență personală că au satisfăcut stagiul militar în unități militare ( de exemplu: U.M.0124, U.M.01523 etc.) nu au făcut parte din D.G.S.M.

Dar, în cauză, în raport de datele trecute inițial în livretul militar al reclamantului, în sensul că a fost neinstruit și a satisfăcut stagiul militar în construcții, era necesar să se dispună completarea probatoriului, chiar cu referire la adresa nr. A/452 din 4 martie 2003, pentru a se stabili, în mod indubitabil, dacă șantierele de construcții, la care se face referire în motivele de recurs, au făcut sau nu parte din D.G.S.M. Omițând să procedeze în sensul arătat, prima instanță a nesocotit dispozițiile art. 129 pct. 5 C. proc. civ., potrivit cărora judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc. Așadar, soluția adoptată de prima instanță este nelegală și netemeinică, iar recursul fondat, urmând să fie admis, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare. Cu ocazia rejudecării urmează ca prima instanță să completeze probatoriul, în sensul mai sus arătat, solicitând în acest scop relații de la U.M. nr. 02405 Pitești ( Arhiva M.Ap.N.)

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de V.L. împotriva sentinței civile nr. 148 din 23 aprilie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza aceleiași instanțe, pentru rejudecare. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 4 decembrie 2003.