ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 38/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 38/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursului de față;
Analizând
actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, reclamantul S.C.Gh.
a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Hunedoara, pentru ca
instanța prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea hotărârii nr.1908/2003
emisă de pârâtă și să o oblige pe aceasta să emită o nouă hotărâre prin care
să se stabilească că reclamantul este beneficiar al drepturilor prevăzute de
Legea nr.309/2002.
În
motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că și-a satisfăcut stagiul militar
în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii,
împrejurare ce rezultă din livretul militar.
Curtea
de Apel Alba-Iulia, prin sentința civilă nr.165/2003 a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru
a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul nu poate
beneficia de drepturile acordate prin Legea nr.309/2002, deoarece stagiul
militar nu a fost satisfăcut într-un detașament de muncă din cadrul Direcției
Generale a Serviciului Muncii în sensul celor prevăzute în art.1 din lege.
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs reclamantul S.C.Gh.
În
motivarea recursului, recurentul reclamant a susținut că în perioada stagiului
militar pe care l-a efectuat din 1956 – 1958 la U.M. 03405 Cluj a fost pus la muncă
în construcții, motiv pentru care nu a făcut instrucție.
Analizând
recursul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile
art.304 – 304
1
C.proc.civ. Curtea îl va respinge pentru următoarele
considerente:
Potrivit
dispozițiilor art.1 din Legea nr.309/2002 „beneficiază de prevederile prezentei
legi persoana cetățean român care a efectuat stagiul militar în detașamente de
muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 –
1961”; iar potrivit art.6 alin.2 din aceeași lege, stabilirea drepturilor se
face la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele
eliberate de centrele militare județene sau U.M. 02405 Pitești.
În
cauza dedusă judecății, din livretul militar depus în copie la dosar, rezultă
însă că U.M. 03405 Cluj unde recurentul a efectuat stagiul militar nu face
parte din detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului
Muncii, fiind o unitate militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Rezultă
așadar că în mod corect instanța de fond a respins acțiunea în raport de
dispozițiile legale aplicabile în materie.
În
consecință, în raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art.312
Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de S.C.Gh. împotriva sentinței civile nr.165 din 14 mai 2003
a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ,
ca nefondat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2004.