ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3409/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3409/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 29
septembrie 2003, reclamantul T.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii
Hunedoara, solicitând anularea hotărârii nr. 5055/5480 din 22 august 2003 și
obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască calitatea
de beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată
că, deși a dovedit efectuarea întregului stagiu militar, prin activitate de
constructor, i-a fost respinsă cererea.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin sentința
civilă nr. 386 din 22 octombrie 2003, a admis acțiunea, astfel cum a fost
formulată.
Împotriva acestei soluții a declarat
recurs Casa Județeană de Pensii Hunedoara, susținând în esență că, în mod
greșit instanța a reținut că se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002,
și cei care au satisfăcut stagiul militar în unitățile militare aparținând
Ministerului Apărării Naționale.
Recursul este nefondat.
Art. 1 din Legea nr. 309/2002,
prevede că: „Beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetățean român,
care a efectuat stagiul militar în detașamentul de muncă din cadrul Direcției
Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961”.
În vederea aplicării Legii nr. 309/2002,
a fost emisă H.G. nr. 1114/2002, privind aprobarea Normelor metodologice pentru
aplicarea legii.
Cu toate acestea, nici în cuprinsul
legii și nici în normele metodologice de aplicare, nu sunt menționate
detașamentele sau unitățile militare care se încadrează în Direcția Generală a Serviciului
Muncii.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin.
(2) din Legea nr. 309/2002, stabilirea drepturilor prevăzute de lege se face la
cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele
eliberate de Centrele militare județene sau de U.M. 02405 Pitești.
Cu livretul militar, reclamantul-intimat
a dovedit că în perioada 26 iunie 1954 – 30 septembrie 1956, la U.M. 01250 Băița, Bihor, ca militar constructor, a efectuat stagiul militar.
Faptul că aceste detașamente nu
figurează în tabelul trimis de Arhivele Naționale, este lipsit de relevanță, pe
de o parte pentru că această instituție nu are nici o prerogativă legală în
aplicarea și interpretarea prevederii Legii nr. 309/2002, iar pe de altă parte,
pentru că prin adresă, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări
Sociale a precizat că atunci când în livretul militar, în „fișa de evidență eliberată
de U.M. 02405 Pitești sau în adeverința eliberată de Centrul militar județean
este înserată pentru detașament muncă, diferite detașamente de muncă, fără specificarea
detașamentului de muncă, se poate considera că solicitantul a efectuat stagiul
militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Altfel, ar însemna că o simplă omisiune
în tabelul Arhivelor Statului să-l prejudicieze pe solicitant, de încasarea
drepturilor bănești prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Așa fiind, se va respinge recursul
declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 386 din 22
octombrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 iunie 2004.