ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 253/2003

Asupra recursului se rețin

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

Tribunalul Galați, sub nr. 17/COM din 2001, F.P.S. a solicitat instanței ca,

prin sentința ce o va da, în contradictoriu cu SC C.C. S.A. Galați, să oblige

pârâta la plata sumei de 424.624.682 lei, cu titlu de dividende pe anul 1997,

la 236.572.788 lei daune-interese moratorii, calculate la nivelul dobânzilor

bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen

de un an.

Tribunalul Galați, prin sentința

civilă nr. 609 din 19 martie 2001, a admis în parte acțiunea și a obligat

pârâta la plata sumei de 424.624.682 lei, cu titlu de dividende pe anul 1997 și

a anulat, ca netimbrat, capătul privitor la daunele interese moratorii.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că, prin hotărârea A.G.A,. s-a dispus plata dividendelor, pârâta nu a

plătit suma datorată, iar capătul din acțiune privitor la daune-interese s-a

respins, având în vedere dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

civilă nr. 649 din 25 septembrie 2001, a admis apelul declarat de A.P.A.P.S.

împotriva sentinței mai sus menționate, pe care schimbat-o în parte, în sensul

că a obligat pârâta și la plata sumei de 173.348.780 lei, cu titlu de daune-interese,

reținând că și acest capăt din acțiune se încadrează în dispozițiile art. 17

din Legea nr. 146/1997, că reclamanta are dreptul la daune-interese, în raport

cu dispozițiile O.G. nr. 9/2000, calculate la nivelul taxei de scont a B.N.R.,

nu la nivelul dobânzilor B.R.D., solicitate prin acțiune.

A.P.A.P.S. a declarat recurs

împotriva deciziei, arătând, în esență, că sumele datorate cu titlu de

dividende au devenit scadente la data de 27 martie 1998, nefiind achitate, așadar,

este îndreptățită la plata dobânzilor. În perioada în litigiu a avut deschise

conturile în care trebuiau depuse dividendele la B.R.D., situație în care dobânda

ce trebuie acordată este cea acordată de banca respectivă la sumele din

depozit.

Recursul a fost respins, ca nefondat,

pentru următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 43 C.

com., datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept

din ziua când devin exigibile, iar potrivit dispozițiile art. 1088 C. civ., la

obligațiile ce au ca obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru

neexecutarea nu pot cuprinde decât dobânda legală.

Prin acțiune, reclamanta a solicitat

obligarea pârâtei la plata sumei de 236.572.788 lei daune interese calculate la

nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. pentru depozitele constituite de

persoanele juridice pe termen de un an. Suma pentru care se solicită dobânda

respectivă a devenit scadentă la data de 27 martie 1998.

Decretul nr. 311/1954, ce stabilea

nivelul dobânzilor pentru sumele depuse pe termen sau în conturi curente, a

fost abrogat în noiembrie 1997, iar O.G. nr. 9/2000 a intrat în vigoare la 21

ianuarie 2000.

În lipsa unei convenții între părți

asupra cuantumului dobânzilor, a dovezilor în sensul că reclamanta depunea

sumele încasate cu titlu de dividende în conturi pe termen de un an, cât și a

inexistenței unei reglementări legale în acest sens, în perioada în discuție,

întinderea acestora a fost stabilită prin practica judiciară, la nivelul ratei

de scont a B.N.R.

Curtea de apel, având în vedere

această situație și dispozițiile legale mai sus menționate, corect a acordat

apelantei dobânzile la nivelul ratei de scont a B.N.R., motiv pentru care s–a

respins, ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.P.A.P.S. București, împotriva

deciziei nr. 649 din 25 septembrie 2001 a Curții de Apel Galați, secția comercială

și contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi, 22 ianuarie 2003.