ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 357/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de B.D. împotriva sentinței civile nr.503 din 12 octombrie 2000 a Curții de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ și a sentinței nr.870/2001 a aceleiași instanțe. La apelul nominal au lipsit: recurentul reclamant B.D. și intimata pârâtă Direcția de Muncă și Solidaritate Socială a județului Dolj. Procedura completă. S-a prezentat referatul cauzei arătându-se că recurentul prin concluziile depuse la fila 20 din dosar a solicitat judecarea recursului și în absența sa. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr.507 din 16 noiembrie 1998, Curtea de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ a respins acțiunea reclamantului B.D.

prin care a solicitat acordarea drepturilor prevăzute pentru veteranii de război. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că pârâta Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială Dolj și-a îndeplinit obligația de a-i acorda reclamantului drepturile decurgând din calitatea sa de veteran de război, că a efectuat plata în mod corect și nu a acordat alte drepturi decurgând din decorații sau medalii, întrucât reclamantul nu a posedat astfel de distincții. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, respins ca nefondat de Curtea Supremă de Justiție prin decizia nr.2335 din 8 octombrie 1999. La 21 august 2000 B.D. s-a adresat din nou instanței de contencios administrativ cu o cerere similară prin care a solicitat obligarea Direcției Generale de Muncă și Protecție Socială Dolj să-i plătească drepturile prevăzute de Legea nr.44/1994 privind pe veteranii de război.

Curtea de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ prin sentința nr.503 din 12 octombrie 2000 a respins acțiunea reclamantului constatând existența autorității de lucru judecat. A reținut că o acțiune a reclamantului având același obiect a mai fost soluționată definitiv prin sentința civilă nr.507 din 16 noiembrie 1998 și ca atare sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1201 Cod civil. Sentința nr.503 din 12 octombrie 2000 a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului declarat de B.D. potrivit deciziei nr.2561 din 26 iunie 2001 a Curții Supreme de Justiție. În dosarul pe rol reclamantul B.D. a formulat o nouă cerere de recurs împotriva aceleiași sentințe. Recursul este inadmisibil.

Potrivit art.299 din Codul de procedură civilă sunt supuse recursului hotărârile fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțioală. Or, în cauză sentința nr.503 din 12 octombrie 2000 a rămas irevocabilă prin decizia nr.2561 din 26 iunie 2001 a Curții Supreme de Justiție – Secția de contencios administrativ, motiv pentru care urmează ca instanța să hotărască în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de B.D. împotriva sentinței civile nr.503 din 12 octombrie 2000 a Curții de Apel Craiova – Secția de contencios administrati și a sentinței nr.870/2001 a aceleiași instanțe, ca inadmisibil. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2003.