ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1085/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 22 ianuarie 2004, reclamanta B.T., în calitate de soție

supraviețuitoare a defunctului B.D., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta

Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 1765 din 18 noiembrie

2002, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de

Legea nr. 309/2002, pentru perioada cât soțul său a efectuat stagiul militar în

detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

În motivare, reclamanta a

arătat că, deși a depus dovezi care atestă că defunctul său soț a prestat

serviciul militar, în condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002, comisia

sesizată i-a respins greșit cererea, apreciind că aceasta nu se încadrează în

dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Curtea de Apel Craiova, secția

de contencios administrativ, prin sentința nr. 124 din 11 martie 2004, a

respins excepția tardivității cererii formulată de pârâtă, a admis acțiunea, a

anulat hotărârea contestată și a constatat că „reclamantul” beneficiază de

drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 3 decembrie 1953 - 1

noiembrie 1956, obligând pârâta să acorde aceste drepturi, începând cu data de

1 septembrie 2002.

Instanța a reținut că

soluția se impune în raport cu probele administrate și cu dispozițiile Legii nr.

309/2002 și ale Normelor metodologice nr. 1114/2002, elaborate în aplicarea

legii.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj,

susținând, în esență, în principal, excepția de tardivitate a acțiunii,

formulată și în faza judecății în primă instanță și, în subsidiar,

nelegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței, în ceea ce privește fondul

cauzei.

Recursul se va admite, în

considerarea și în sensul celor ce se vor expune în continuare.

În conformitate cu

prevederile art. 6 alin. (5) teza I din Legea nr. 309/2002, împotriva hotărârii

comisiei, persoana interesată poate face contestație la curtea de apel, în

termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, potrivit Legii contenciosului

administrativ nr. 29/1990 (în vigoare la acel moment).

Termenul prevăzut de acest

text este un termen special, imperativ, nerespectarea sa atrăgând sancțiunea

decăderii, potrivit prevederilor art. 103 alin. (1) teza I C. proc. civ.

În cauză, se constată că

prin copia borderoului de corespondență depus ca probă în dosarul de fond,

recurenta-pârâtă a dovedit că a comunicat intimatei-reclamante, hotărârea

contestată, cu scrisoare recomandată, la data de 26 februarie 2003.

Față de această dată,

formularea acțiunii la 22 ianuarie 2004, s-a făcut cu depășirea termenului

prevăzut de art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002.

Prin urmare, critica

recurentei privind tardivitatea acțiunii este întemeiată, instanța fondului

trecând cu ușurință peste această excepție de ordine publică, peremptorie.

Față de cele prezentate,

Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată și va respinge acțiunea

reclamantei, ca fiind tardivă.

În raport cu dezlegarea dată

recursului, este de prisos examinarea motivelor de recurs vizând fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 124 din 11 martie

2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.

Modifică sentința atacată și

respinge acțiunea, ca fiind tardivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 februarie 2005.