ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 204/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 204/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra conflictului negativ de
competență de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la
Tribunalul Bistrița Năsăud sub nr. 2981 din 24 iunie 2002, contestatoarea R.A.
a solicitat anularea deciziei de imputare nr. 103 din 31 mai 2002 ,emisă de
Spitalul Orășenesc Năsăud, prin care a fost obligată la restituirea sumei de
3.063.253 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit în perioada 1
iunie 2001 – 30 aprilie 2002. Totodată, contestatoarea a mai solicitat
obligarea intimatului, la restituirea sumelor reținute și la plata cheltuielilor
de judecată, precum și suspendarea executării deciziei de imputare contestate.
În motivarea contestației,
contestatoarea a arătat că la emiterea deciziei de imputare, intimatul Spitalul
Orășenesc Năsăud ar fi avut în vedere un act de control al Camerei de Conturi
Bistrița Năsăud, în care s-a reținut că acesta a acordat creșteri salariale
pentru personalul propriu, cu încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 24/2000,
privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul din
sectorul bugetar și a prevederilor O.U.G. nr. 42/2001, privind creșteri
salariale ce se vor acorda în anul 2001, personalului din sectorul bugetar.
Contestatoarea a susținut că
imputația făcută în sarcina sa, este nelegală și netemeinică, întraucât
drepturile sale salariale au fost stabilite în conformitate cu dispozițiile
art. 2, 4 și Anexei nr. 4
1
din O.U.G. nr. 24/2000, intimatul fiind
obligat să-i asigure un salariu de bază, în limitele stabilite prin Anexa nr. 4
1
din ordonanță. În ceea ce privește majorarea salarială de 14%, care i-a fost
acordată începând cu luna iunie 2001, contestatoarea a arătat că aceasta este
în limitele majorărilor salariale prevăzute de O.U.G. nr. 42/2001, prevederile
ordonanței fiindu-i aplicate mai târziu, respectiv în luna iunie, în loc de
luna martie 2001.
Instanța sesizată, Tribunalul
Bistrița Năsăud, prin sentința civilă nr. 373/F/2002 din 6 septembrie 2002, a
dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Colegiului
jurisdicțional de pe lângă Camera de Conturi a județului Bistrița Năsăud.
Pentru a pronunța astfel, Tribunalul
Bistrița Năsăud a reținut următoarele:
- Spitalul Orășenesc Năsăud, fiind
unitate publică finanțată de la bugetul de stat și și de la bugetul
asigurărilor sociale de sănătate, intră în categoria persoanelor juridice,
supuse controlului Curții de Conturi, în conformitate cu prevederile art. 18
lit. e) din Legea nr. 94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de
Conturi, republicată;
- cauza intră sub jurisdicția
instanțelor Curții de Conturi, fiind aplicabile dispozițiile art. 41 din Legea
nr. 94/1992, întrucât răspunderea în producerea prejudicului aparține
conducerii spitalului, în calitate de ordonator de credite, dar și personalului
care a beneficiat de creșteri salariale.
La rândul său, Colegiul jurisdicțional
al Camerei de Conturi Bistrița Năsăud, prin sentința nr. 105 din 22 octombrie
2002, a declinat competența în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud, pentru
următoarele considerente:
- în actul de control al organelor
Curții de Conturi s-a reținut în mod corect că prejudiciul a fost cauzat de
conducerea spitalului, care a dispus efectuarea unor plăți salariale nelegale,
însă în timpul controlului, aceiași conducere a emis decizii de imputare, în
temeiul art. 106 și 108 C. muncii, în vederea recuperării sumelor de la
beneficiar, astfel că s-a apreciat că nu este necesară sesizarea Colegiului
juridicțional, împotriva persoanelor direct răspunzătoare, caz în care
competența de soluționare ar fi revenit instanțelor Curții de Conturi;
- la stabilirea competenței
materiale a instanțelor Curții de Conturi, Legea nr. 94/1992 are în vedere atât
criteriul persoanei juridice controlate, cât și pe cel al calității persoanelor
fizice răspunzătoare, respectiv, al modalității de recuperare a prejudiciului;
-potrivit dispozițiilor art. 40 și
41 din Legea nr. 94/1992, persoana fizică răspunzătoare trebuie să aibă
calitatea de administrator, gestionar sau contabil al persoanei juridice în
cauză, ceea ce nu este cazul în speța de față, iar alte persoane pot fi supuse
jurisdicției Curții de Conturi, numai dacă au participat împreună cu aceștia,
la producerea prejudiciului unic;
- în speță, decizia de imputare a
fost emisă în sarcina unui simplu salariat, beneficiar al unor drepturi
salariale necuvenite, iar contestația formulată de acesta nu este de competența
Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi, ci de competența Tribunalului
Bistrița Năsăud, conform art. 2 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., raportat la
art. 70, 73 și urm. din Legea nr. 168/1999.
Constatând că în cauza supusă
judecății s-a ivit un conflict negativ de competență, în sensul prevederilor
art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Curtea urmează să stabilească instanța competentă
să soluționeze cauza, în raport cu obiectul real al acțiunii și cu dispozițiile
legale incidente acesteia.
În baza art. 41 din Legea nr.
94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată,
Colegiul jurisdicțional judecă în primă instanță contestațiile introduse
împotriva actelor de imputație, de către administratori, gestionari, contabili,
precum și de către ceilalți salariați care au participat împreună cu aceștia,
la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute la art. 18 din
lege, în legătură cu formarea, administrarea și întrebuințarea resurselor
financiare ale statului și ale sectorului public.
Din conținutul deciziei de imputare
rezultă că la baza măsurii privind obligarea contestatoarei la restituirea unei
sume încasate necuvenit, a stat un act de control întocmit de organele de
control ale Curții de Conturi, prin care s-a reținut că majorările salariale
aplicate de conducerea Spitalului Orășenesc Năsăud, personalului propriu, prin
două dispoziții interne, respectiv, dispoziția nr. 85 din 28 iunie 2001 și
dispoziția nr. 131 din 23 noiembrie 2001, ar fi fost făcute cu încălcarea
prevederilor O.U.G. nr. 42/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de
bază pentru personalul din sectorul bugetar și a prevederilor O.U.G. nr.
42/2001, privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2001,
personalului din sectorul bugetar.
Prin urmare, în cauză, este vorba de
un prejudiciu produs în legătură cu modul de administrare de către conducerea
spitalului, a resurselor financiare primite de la bugetul de stat și bugetul
asigurărilor sociale de stat, iar salariații, beneficiari ai majorărilor
salariale, prin încasarea necuvenită a sumelor, au produs o diminuare a
fondului destinat salarizării personalului spitalului. În aceste condiții,
eventualele contestații formulate împotriva dispozițiilor privind restituirea
sumelor încasate necuvenit, intră sub jurisdicția instanțelor Curții de
Conturi, potrivit dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 94/1992, republicată.
Față de cele arătate, contestația
formulată de contestatoarea R.A., împotriva deciziei de imputare emisă de
Spitalul Orășenesc Năsăud, este de competența Colegiului jurisdicțional al
Camerei de Conturi a județului Bistrița Năsăud.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe
contestatoarea R.A. și intimatul Spitalul Orășenesc Năsăud, județul Bistrița
Năsăud, în favoarea Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi a județului
Bistrița Năsăud.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 22 ianuarie 2003.