ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 637/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 23

februarie 2001, reclamanta SC L. SRL Bacău a chemat în judecată Direcția

Generală a Finanțelor Publice și Direcția Controlului Financiar Fiscal Bacău,

solicitând anularea obligării sale la plata sumei de 167.935.345 lei, reprezentând

T.V.A. și majorări de întârziere aferente.

În motivarea acțiunii, reclamanta

susține că în mod eronat pârâta i-a respins contestația împotriva hotărârii nr.

2 din 22 ianuarie 2001, considerând-o ca nefiind depusă în termen.

Pe fondul litigiului, reclamanta a

arătat că în mod nelegal i-a fost stabilită obligația de a vira la bugetul

statului, T.V.A. și majorări de întârziere, întrucât de aceeași sumă fusese

exonerată anterior, prin hotărârea nr. 7/2000.

Curtea de Apel Bacău, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 91 din 10

iulie 200, a respins ca tardiv formulată, acțiunea reclamantei, reținând că

hotărârea atacată i-a fost comunicată acesteia la 1 februarie 2001, fiind

contestată de aceasta, la 22 februarie 2001, cu depășirea termenului de 15 zile

prevăzut de lege.

Împotriva acestei soluții a declarat

recurs reclamanta SC L. SRL Bacău, susținând, în esență, că sesizarea Direcției

Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Bacău s-a făcut

la 21 februarie 2001, în a 15-a zi calculată de la 6 februarie 2001, când a

fost dată publicității noua procedură de rezolvare a contestațiilor, fiind

făcută în termen legal.

Recursul este nefondat.

Hotărârea nr. 2 din 22 ianuarie

2001, emisă de Direcția Controlului Financiar Fiscal Bacău, prin care s-au

respins obiecțiunile recurentei-reclamante, împotriva procesului-verbal de

control financiar nr. 129 din 30 noiembrie 2000, a fost comunicată SC L. SRL

Bacău, la data de 1 februarie 2001, cu confirmare de primire, conform dovezii

depuse la dosar.

Conform art. 3 din Legea nr.

105/1997, împotriva hotărârii se putea face contestație în termen de 15 zile de

la comunicare.

Contestația înregistrată de

recurenta-reclamantă, la 23 februarie 2001, este peste termenul prevăzut de

lege, așa cum corect a reținut prima instanță.

Așa fiind, recursul declarat de

reclamantă, se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC L.

SRL Sascut, prin lichidator B.T., împotriva sentinței civile nr. 91 din 10

iulie 2001, a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 februarie 2003.